Hai cu mine in Kalotaszeg! (Tur foto)[UPDATE]


A trecut vara, dar nu si zilele calduroase. Iar daca mai ai niste zile de vacanta, ce ar fi sa profiti de ele si sa vizitezi „cea mai necunoscută regiune etnografică celebră din România” (Septemcastra), care de-abia asteapta sa te surprinda prin bisericile ei seculare, costume colorate, peisaje si oamenii ei deosebiti! Mai exact, Kalotaszeg.

In traducere, Tara Calatei, o zona multietnica impartita in prezent intre judetele Cluj si Salaj, avand ca oras principal Huedinul.

Dar sa las pozele, dintre care multe publicate in PREMIERA,  sa vorbeasca. UPDATE: Si, pentru cine ajunge la sfarsit, am si o diaporama cu muzica si poze frumoase din zona + un sondaj.

Un "buzakoszoru", obiect simbolizand, prin grau, trupul lui Cristos. In biserica reformata din Sancraiu/Kalotaszentkirály

La intrare in Sancraiu/Kalotaszentkirály, care a primit indicatorul de Sat European pentru traditii, infrastructura si salubrizare

Mai multe fotografii din Sancraiu (Cj), informatii despre obiectivele turistice si cum sa ajungeti acolo, aveti aici. Tot acolo gasiti poze de la biserica reformata din Huedin si informatii despre acest monument.

Fotografie publicata in premiera. "Camera curata"/"Tiszta szoba", numita si "Cifra Szoba"/Camera decorata. Intr-o locuinta din satul Mera/Méra

Peisaj din Tara Calatei/Kalotaszeg, prin fereastra bisericii reformate din Valeni/Magyarvalko

Biserica reformata din Valeni/Magyarvalko, detaliu. Nu-i asa ca seamana la flesa cu bisericile din Maramures? Sau invers 🙂

Mai multe fotografii din Valeni, comuna Calatele (Cj), informatii despre obiectivele turistice si cum sa ajungeti acolo, aveti aici.

Fotografie publicata in premiera. La Mera, toate bivolitele sunt multe pe un deal, in niste ingradituri din crengi uscate si plante vii.

"Fata pasare", personaj legendar, precrestin, alaptand doi serpi. Sculptura acoperita in timpul Reformei si scoasa la iveala in anii '30. Pe zidul exterior al bisericii reformate din Manastireni//Magyargyerőmonostor.

O biserica ortodoxa din comuna Manastireni, detaliu.

Femei in costume populare maghiare specifice zonei Kalotaszeg. La Mera, dupa slujba la biserica Reformata. Femeile mai in varsta se imbraca in straie traditionale la fiecare slujba de duminica. Fetele, mai ales la ocazii speciale (Paste, confirmarea de credinta*)

*ce inseamna confirmarea de credinta

Recunoasteti imaginea? 😛

Mai multe fotografii despre Manastireni (Cj), informatii despre obiectivele turistice si cum sa ajungeti acolo, aveti aici.

Biserica reformata din Valeni. Doua "buzakoszoru(k)"

Toate fotografiile, inclusiv cele cu sigla metropotam, copyright Olahus.  Mai multe despre Tara Calatei, inclusiv zona din judetul Salaj, aici.

Ei, ce parere aveti de Kalotaszeg?

Ati face o incursiune in zona, mai ales daca stati in Cluj?

Mai vreti poze din Mera cu costume bogat decorate/interioare traditionale/bivoli/peisaje?

Raspunsurile voastre si alte comentarii le astept cu drag, mai jos.

Shortlink pentru twitter etc: http://wp.me/pBAJx-s1

Anunțuri

24 de gânduri despre “Hai cu mine in Kalotaszeg! (Tur foto)[UPDATE]

  1. I cannot wait to visit this area. Will have to wait a bit as I don’t want to risk it in winter, so next spring it will be! It looks very interesting. The colours of textiles in the house interiors and of the ladies’s costumes are beautiful. Will visit definitely.

    • Adica, in traducere: Da, m-am nascut pe malul marii. E un raspuns la un comentariu pe care l-am lasat la Richard pe site.
      Mi se pare fenomenal ca, nascut pe malul Marii Negre, mai vorbesti maghiara. Sau ai crescut si/sau trait in Ardeal?

  2. Pingback: Tweets that mention Hai cu mine in Kalotaszeg! (Tur foto) « MaghiaRomania -- Topsy.com

    • cu deosebita placere. Imi pare rau ca nu am ajuns si in Bicalatu, din poze vad ca in biserica sunt niste picturi naive ce imi amintesc de cele din bisericile romanesti din Maramu’.

      PS: arunca un ochi pe pagina mea de Fb

  3. Stii ceva mai mult despre acea „fata pasare cu serpi” ? , nu gasesc nimic pe google despre aceast simbol-reprezentare …e ceva finno-ugric ? sau ?

    • Există o legendă locală în legătură cu această imagine (poate o şi traduce cineva)


      Borka legendája

      A napjainkig fennmaradt legenda így meséli el a falu és a templom alapításának történetét. Magyargyerőmonostortól délre, körülbelül két kilométer távolságra emelkedik egy lapos tetejű hegy, a Várhegy. Sok száz évvel ezelőtt ennek a hegynek a tetején állt egy hatalmas vár, amelynek az urát Gyerőnek hívták. A vár urának több fia is volt, de leánya csak egy, akit Borkának hívtak. A vártól nem messze volt egy tiszta és jó vizű forrás, ahova a lány mindennap lejárt vízért, s amit ma is Borka csorgójának neveznek. Ennél a kútnál ismerkedett meg a kertész fiával, aki szép szál legény volt, s akibe beleszeretett. Mivel a fiú szegény volt, csak titokban találkozhattak. Az uraság tudomást szerzett a fiatalok titkos szerelméről, s a fiút felakasztatta. Egy idő után kitudódott, hogy Borka gyereket vár. Gyerő úr dühében a leánnyal is végezni akart, ám a felesége kérlelésére nem bántotta őt. Egy kolostort építtetett és annak a tornyába zárta Borkát. Ide települt azután a falu, s így vette fel a Gyerőmonostor nevet.

      Mikor betelt a szülés ideje, Borka világra hozott két sárkánykígyót. Amikor az apja ezt megtudta, rögtön megparancsolta, hogy pusztítsák el őket. Szegény Borkát befalazták, a kígyókkal együtt. Az építőmester, aki a tornyot építette, kifaragta a képmását kőből, s elhelyezte a torony falába. A vár ura keservesen megfizetett kegyetlen tette miatt. Borka halála után egy éjszaka hatalmas vihar támadt, megmozdult a föld és elnyelte a várat urastól, szolgástól, minden kincsével és gazdagságával együtt.

      http://hoverzsolt.wordpress.com/2010/06/12/a-madarleany-faluja/

      • Gata, am rezolvat misterul !

        Nu are nici-o legătura cu trecutul pre-creştin al maghiarilor.

        Astfel de imagini se găsesc pe multe din bisericile catolice din evul mediu (construite în anii 1100-1200, perioada „romanescă”) din Franţa si Italia (inclusiv exact asta cu tipa ce alăpteaza doi serpi) şi vor să simbolizeze (negativ desigur) demonii, iadul şi pedeapsa pentru păcat” şi pentru păgînism. Un fel de „predică” pentru credincioşi.
        De exemplu exact aceeasi imagine cu fata şi şerpii apare pe bisericile Mailhat Puy de Dôme şi Octogone, Montmorillon din Franţa.

        http://www.beyond-the-pale.org.uk/zxLuxuria.htm

        Luxuria, Melle St Hilaire, France.

        Simbolul, imaginea, e de orgine pre-creştină dar nu maghiară ci romana.
        Tellus (sau Terra) era o zeiţa romana ce personifica „Pamîntul” (ţărîna, ţara) şi era reprezentată ca o femeie pe jumatate dezbrăcată ce alăpteaza doi şerpi.

        mystery solved, Q.E.D.

      • hm… esti sigur ca nu exista asa ceva si la maghiari, poate cu alta semnificatie?

        oricum, pe viitor cand mai scriu despre Manastireni voi tine cont si de informatiile tale, mersi mult!

  4. Mulțumim mult de poze. Poate reușim să aflăm mai multe despre acestă regiune. Dacă mai ai și alte fotografii, te rog să le postezi 🙂

  5. Am găsit legenda locală scrisă de Ovidiu, pe site-ul primăriei din Mănăstireni.

    Legenda Glimeii

    În sudul localităţii Mănăstireni, la aproximativ doi kilometri, poate fi observat Dealul Cetăţii (Glimeia), pe al cărui vârf se aşterne un platou şi de care se leagă atât legenda ce urmează, cât şi alte superstiţii locale.

    Legenda spune că, în urma cu mai multe sute de ani, pe acel deal se înalţă o cetate puternică, al cărei stăpân era un om bogat, pe nume Gero, care deţinea teritoriul de la Huedin şi până în Dumbrava, iar la vest posesiunile lui se întindeau până la Someş. Coasta de sud a dealului, care se prelungeşte cu un loc numit „Gârda”, găzduia ostaşii acestui domn, în timp ce înspre răsărit se continua cu un deal lin, numit Kerhei („kerthelz”). însemnând loc de grădină, unde existau grădini de pomi şi zarzavat.

    Domnul respectiv avea mai mulţi fii, dar numai o fată, pe frumoasa Borka, căreia îi placea să cutreiere dealurile şi câmpiile din împrejurimi şi chiar mai departe, în locul numit şi azi „Cioroiul Borchii”, care este un izvor, de unde ducea, zilnic, apă în cetate. Aici îl întâlneşte pe feciorul grădinarului, fecior chipeş, de care se îndrăgosteşte, dar fiindcă acesta era sărac, se iubesc în taină, întâlnindu-se la un izvor situat la poalele dealului.

    Tatăl fetei află de dragostea celor doi şi, supărându-se foarte tare, l-a spânzurat pe băiat, ceea ce îi va produce o mare tristeţe lui Borka, aceasta petrecându-şi de acum timpul lângă un izvor, plângând. Izvorul respectiv poartă numele de „Buşcut”, ceea ce ar însemna „fântâna tristeţii”. Aflând că este însărcinată, tatăl se hotărăşte să o omoare imediat, dar la rugăminţile mamei construieşte o mănăstire ceva mai în vale, în al cărei turn o închide. Conform legendei, această mănăstire ar fi cea de azi, în jurul căreia s-au aşezat oameni, formând o localitate, denumita Gero – Manastor.

    Când a venit vremea, Borka nu a născut copii, ci doi şerpi, pe care tatăl ei a poruncit să îi omoare imediat şi să fie zidiţi împreună cu mama lor în peretele turnului, lângă ceasul solar.

    Legenda spune că după ce Borka a murit, o furtună mare a zguduit pământul, înghiţind cetatea împreună cu domnul, cu slugile şi cu toate averile lui. Oamenii mai păstrează credinţa că, în coasta dealului există o intrare secretă, prin care s-ar putea intra la comori. Mai mult, în apropiere se află un izvor mare, numit „Nirişcut”, care înseamnă „fântâna cu aur”…

    Legenda respectivă este importantă, prin semnificaţia sa: legenda Glimeii concentrează într-o singură poveste explicaţii toponimice referitoare la apariţia satului, a mănăstirii, dar şi a unor situaţii de fapt încă existente, cum ar fi sculptura de pe turnul bisericii reformate.

    http://www.primariamanastireni.ro/manastireni-legenda-glimeii-186.html

    Sper să-i ajute pe cei care nu au înţeles pe ungureşte.

  6. Pingback: [Avanpremiera] In curand, noi poze din Kalotaszeg! « MaghiaRomania

  7. Pingback: [Joc] Kalotaszeg II: ce reprezinta pozele? « MaghiaRomania

  8. Pingback: Test+muzica de minoritati, din Timoc pana in Tara Calatei! « MaghiaRomania

Comentariile nu sunt permise.