Ce sanse are un partid maghiaro-roman?/Mennyi esélye van egy magyar-román pártnak?


Aflu cu intarziere, gratie unui editorial de Cristian Ghinea, despre rezultatul alegerilor parlamentare din Slovacia.

Partidul tradiţional al maghiarilor din Slovacia, Coaliţia Maghiară – SMK, rămâne în afara Parlamentului, după 12 ani, şi cu 4,3% din voturi ratează pragul electoral de 5%. În schimb, un partid cu totul nou câştigă 8% din voturi, un partid care se numeşte Most-Híd, după cuvintele în slovacă şi maghiară care înseamnă „pod” (in maghiara se cheama Híd-Most -n.m.&s.m.)

Condus de Béla Bugár (fost lider SMK), secundat de slovacul Rudolf Chmel (fost ministru al Culturii), Most-Hid are doua treimi din membri maghiari, iar restul slovaci. Gratie acestui lucru, a fost propulsat in Parlament, iar acum participa la coalitia de guvernare. Pentru un partid format in 2009 este o performanta exceptionala, care a socat atat Budapesta, cat si Bratislava (de ce, vedeti in linkul la articol, mai jos 😉 ).

Urmeaza o analiza foarte interesanta a situatiei UDMR, pe care Ghinea il prezinta drept un partid cu „lideri moderati, dar corupti” si o stavila in calea reformelor (vezi cazul Frunda-ANI). Maghiarii, subliniaza politologul, au de ales intre niste corupti si niste „extremisti” (eu as fi zis radicali) grupati in jurul lui Laszlo Tokes. In timp ce Eckstein Kovacs, „o voce pentru onestitate şi liberalism în interiorul UDMR” si-a pierdut importanta in comunitate de cand a pierdut alegerile Parlamentare si, mai mult, de cand a ajuns la Cotroceni.

La final de articol, Ghinea intreaba, legat de maghiarii din Romania… dar vedeti aici ce intreaba :).

O alternativa/Egy alternatíva

In ceea ce ma priveste, preocupat de mult timp de „podurile” pe care le-am putea zidi intre noi, ma gandesc de ceva timp cum ar arata in Romania un partid mixt. Format din politicieni romani si maghiari, maghiari si romani. Un astfel de partid ar putea sa imbunatateasca relatiile romano-maghiare.

Sau sa dea, macar, o palma usturatoare pe obrazul tot mai gros al UDMR. O formatiune care nu stie, sau nu vrea sa ne apropie. Si care e mai preocupata sa ia voturile simpatizantilor PCM decat sa faca intelese romanilor concepte precum „autonomie teritoriala” si „autonomie culturala”. Doar cateva motive pentru care UDMR a ajuns sa dauneze imaginii intregii maghiarimi.

Cazul Partidul verde/A Zöld Párt esete

Nimic de genul unui partid maghiaro-roman/romano-maghiar* in oferta politica actuala, cu vaga exceptie a Partidului Verde (PV). Care a transmis pe pagina de facebook un comunicat in maghiara. Iar liderul sau, Remus Cernea,  are curajul sa abordeze autonomia Secuimii ca pe un subiect normal de discutie, nu ca pe o sperietoare de nationalisti.

Insa, daca ne uitam in structura de conducere, gasim un singur nume maghiar (Hajdo Csaba).  Asa ca suntem nevoiti sa mai asteptam un partid cu adevarat mixt (ro-hu). Pana apare, haideti sa cautam raspunsuri la

Cateva intrebari/Néhány kérdés:

-Ar avea sanse un eventual partid maghiaro-roman sa intre in Parlament in 2012? Dar peste alti patru ani?

-Sau, din contra, ar aduna prea putine voturi, pentru ca majoritatea romanilor si maghiarilor i-ar considera tradatori pe politicienii „lor” intrati in aceasta formatiune?

-Si, last but not least, un astfel de partid ar putea face mai multe pentru minoritatea maghiara decat UDMR/PCM?

______________________________

*diferenta dintre maghiaro-roman si romano-maghiar in cazul unui pardid ar consta in ponderea romanilor, respectiv maghiarilor in partid. In primul caz, ar fi mai multi maghiari, in al doila caz, mai multi romani. Important e ca oricare etnie sa reprezinte macar o treime din membri.

Anunțuri

15 gânduri despre “Ce sanse are un partid maghiaro-roman?/Mennyi esélye van egy magyar-román pártnak?

  1. Deși sunt un simpatizant al Híd-Most, e important de remarcat că maghiarii din Slovacia sunt 11% din populatie. Astfel acolo este mult mai ușor să ai doua partide maghiare/parțial maghiare concurente, din care una aproape sigur va lua măcar 5%. Noi în România suntem puțin peste 6%. Șansele de intrare scad vertiginos în cazul unei concurențe deschise.
    O altă idee ar fi un partid bilingva regional, ardelean. Dar nu și ca concurență a UDMR, ci ca viitorul UDMR-ului. Însă îmi este foarte greu să cred că așa ceva se poate întâmpla în viitorul apropiat știind apetitul mai tuturor din leadershipul UDMR pentru politica națioanalistă maghiară.
    Cam singurii deschiși la o contrucție de tip Híd-Most am fi noi din Platforma Liberală. Însă noi suntem puțini în UDMR.
    O chestiune de tip Híd-Most are șanse de realizare, cel puțin în următorii 10/15 ani numai dacă UDMR nu intră în parlament, și o grupare s-ar separa din partidul eșuat pentru a forma un partid bilingv, regional.

  2. Mersi de raspuns, Tihi. Presupunand ca ar putea ajunge o astfel de constructie in parlament, in ce domenii ar putea face mai mult pentru maghiarii din Romania? si ce domenii mai putin?

  3. Pt. autonomie teritorială pe criterii etnice probabil nu ar putea. Pt descentralizare, regionalizare, pt. autonomie culturală da, cu tot tacâmul de drepturi lingvistice, educaționale, culturale, finanțare, etc.. Híd-Most a introdus în programul noului guvern de la Bratislava multe doleanțe minoritare. Dar nimic despre autonomii. E la început partidul, se prezintă acuma, primele tatonări. Om vedea unde o să ajungă. Dar cred că autonomia teritorială pe criterii etnice e exclus într-un astfel de partid.

  4. Tihi, uite aici:
    „It has to be declared who would be regarded as a representative of the national minority „– said A. Nagy. The party would like to solve this problem by the establishment of national and regional minority self-governments.

    Dušan Hégli, Head of Working Group on Culture of Most-Híd introduced the Bill on the Financing of the Culture of National Minorities. The party Most-Híd would like to establish the Office for the financing of the culture of national minorities. The role of this institution would comprise control of minority cultures, archivation of data on national minorities, promotion of the culture of national minorities in Slovakia and abroad.”
    http://www.most-hid.sk/content/decisions-national-minorities-should-be-made-minorities-themselves
    Control of minority cultures suna ca dracu’, dar probabil e o traducere nefericita. Sper :))

  5. E acolo și a luptă între MKP și Híd asupra fondurilor statului slovac destinat finanțării culturii minoritare. Actualmente fondurile din Ungaria le ia toate MKP. Acum Híd-Most vrea să contreleze măcar pe cele de la guvernul proprie. Și va reuși acest lucru.

  6. Nu cred. Cei din Híd sunt chiar oameni de treabă, liberali, deschiși la minte și raționali. Dar trebuie și se își clădească acum baza, ca orice partid nou.

  7. Dar Tihi, ce cauţi TU într-un partid, al cărui leadership are aşa un “apetit” pentru politica “naţioanalistă” maghiară??? Şi cum se întâmplă că este tolerată o platformă liberală de către aceşti leaderi naţioanalişti? Cred că ar trebui să naţio-analizăm puţin mai corect – sau poate mai consecvent – aceşti lideri, sau acest partid.

  8. Olahus

    „Important e ca oricare etnie sa reprezinte macar o treime din membrii”

    Aici se scrie „membri” nu „membrii”.

  9. După cum spunea si Tihi, situația din Slovacia este puțin diferită de cea din România. Maghiarii sunt mult mai numeroși acolo, ceea ce le dă un sentiment de siguranță dar și de libertate mai mare în alegerea politicienilor.

    Eu aș mai adăuga, că în ultimii 20 de ani, la ei nu a existat bătăi a la Târgu Mureș sau un Ceausescu. Probabil că statul Slovac le-a mai dat bețe în roată dar nu în halul cum s-a întâmplat la noi. Iar acest lucru s-ar traduce prin faptul că un partid mixt nu prea ar avea susținerea necesară în rândul maghiarilor (cei din secuime sigur nu ar susține așa ceva. Ei alcătuiesc jumătate din populația maghiară din România). Un alt aspect este faptul că un asemenea partid ar duce cu gândul la ” conviețuire forțată” dintre cele națiuni. Ar aduce aminte de facultățile și școlile mixte (odată maghiare, dupa aceea mixate, ca până la urmă să rămâne doar cu numele). Sigur, situația nu este aceeași, dar la asta ar duce gândul instantaneu.

    Partidul Hid-Most este, cred, reacția intelectualilor la politica naționalistă tot mai agresivă din Slovacia. Prin acest partid se demonstrează, că Slovacia nu este așa neagră precum pare la televizor sau ar dori s-o prezinte politicienii.

    Eu admir doar populația mai în vârstă, gen bătrâni, care formau baza votanților MKP și dintre care, unii sigur au votat cu Hid-Most. La noi indoctrinarea ar fi atât de mare, încat nu cred ca bătrînii ar vota cu un alt partid decât UDMR cel puțin acolo unde sunt in minoritate.

    Nu sunt de acord cu afirmații de gen. UDMR -partid de corupți. Sigur, există corupție în partid. Poate la fel de multă decât în orice alt partid din România. Dar nu toții sunt corupți. Tihi, tu ești corupt? 🙂

    Nu sunt de acord nici cu afirmația că Eckstein este vocea onestității în partid. Lucrurile nu sunt atât de simple (una albă una neagră- unul onest restul corupt).

  10. revin cu niste adaugiri despre cum as vedea eu un astfel de partid, din ce am comentat la Remus Cernea pe Facebook

    ” Astfel, noul partid, cand va aparea (si peste 10 ani), va trebui:
    -a) Sa incerce sa apropie romanii si maghiarii, in loc sa ii dezbine. romanii si maghiarii moderati, fireste, pe radicali nu prea ii poti apropia.

    -b) Sa nu umble dupa voturile radicalilor/extremistilor maghiari, sau romani, cum fac UDMR, respectiv marile partide romanesti

    -c) Sa explice clar notiuni moderate, ca autonomia CULTURALA, dar neclare publicului larg si care, din aceasta cauza, produc teama

    -d) Sa discute deschis, clar, dar nuantat despre probleme tabu in politica romaneasca, gen autonomia teritoriala. Probabil ca, fiind partid romano-maghiar, nu o va putea sustine niciodata (nici nu vreau asta in mod special, NU sunt nici pro, nici contra autonomie teritoriala, ci sunt PRO discutie RATIONALA pe tema asta)

    Dar acest partid nou va trebui sa elimine din discursuri „separatism”, „enclava etnica” „neeuropean” si alte tampenii care apar in textele politicienilor romani si nu au legatura cu realitatea (de ex cum se poate „separa” de Romania o regiune inconjurata din toate partile de romani?)”

  11. un interviu foarte interesant dat de Remus Cernea publicatiei online Transindex.ro (in maghiara):
    http://itthon.transindex.ro/?cikk=12160

    traducerea (aproximativa, dar mai buna decat nimic), cu acest program:
    http://www.webforditas.hu/weblap-fordito.php?show=webTab&lang=english

    cateva declaratii interesante, mai intai in maghiara si apoi in engleza automata 🙂 :
    „A magyaroknak egy sor pontszerű kérésük van – az egyik ilyen kérés az, hogy az alkotmány első cikkelyéből töröljék a „nemzetállam” kifejezést. Ezzel kapcsolatban mi a zöldek álláspontja?

    – Azt hiszem, hogy például az autonómia témája legitim beszédtéma egy demokráciában. Autonómiáért síkra szállni szerintem egy legitim tett, Európában több autonómia-modell is létezik, mint például Dél-Tirol vagy Katalónia. Nem kellene ezt tabutémaként kezelni: egy demokráciában minden kérdésről nyíltan kell beszélni, megfigyelve azokat a modelleket, melyek Európában vagy máshol nagyon jól működnek.

    Úgy gondolom, erről a kérdésről nem beszéltünk eleget – a párbeszéd kimerült abban, hogy a román pártok nemet mondtak a magyarok felvetésére. Szükség lenne egy nyílt, érvekre alapozó társadalmi vitára erről a kérdésről.”

    „The Hungarians have a row of punctiform request – one of the requests like this it, that let it be deleted from the first paragraph of the constitution the national state expression. What is the point of view of the green ones in connection with this?

    – I think that the topic of the autonomy is a legitimate topic of conversation in a democracy for example. To take up the cudgels for autonomy according to me a legitimate act, more autonomy models exist in Europe, like what Dél-Tirol you are Katalónia. It would not be necessary to handle this as a taboo: it is necessary to talk about all questions openly in a democracy, observing those models, in which Europe you are somewhere else very well they work.

    I believe it so, we did not talk about this question enough – the dialogue went dead from it, that the Romanian parties said no to the Hungarians’ proposition. There would be need for an open, social debate building upon arguments from this question.”

    vedeti si ce spune despre importanta unei comunitati maghiare puternice, cele 10% din voturi obtinute la alegerile locale din Odorheiu Secuiesc (voturi pentru consilieri? pentru primar? nu am inteles) si despre inscrierea sa simbolica in UDMR in 1997.

  12. Pingback: Ma numesc Smaranda Enache [Joia MaghiaRomania] « MaghiaRomania

Comentariile nu sunt permise.