HOT: Interviu cu Kelemen Hunor


Iesit recent din tastaturile Mediafaxului (14:43), un interviu cu noul ministru al Culturii, KELEMEN Hunor.

Despre reactia clasei politice si a presei la numirea in premiera a unui maghiar la carma culturii nationale:

Sunt cetăţean român – e adevărat că sunt de etnie maghiară -, e patria mea, e şi moştenirea mea, dacă vorbim de moştenirea culturală, şi dacă vorbim de creaţie, tot ce se creează în această ţară, în domeniul culturii, undeva, îmi aparţine şi mie, aşa cum vă aparţine şi dumneavoastră şi fiecărui om şi celor care vor veni după noi. Deci, din acest punct de vedere, o astfel de discriminare n-ar fi fost justificată, pe de-o parte. Pe de altă parte, eu eram foarte surprins, în sensul cel mai bun al cuvântului, când m-am uitat, foarte puţin – dar am mai citit transcript-urile – la dezbaterile de la toate televiziunile, până la urmă – aici nu vreau să fac o diferenţiere – şi analiştii politici, în marea majoritate a lor, şi comentatorii, ziariştii au fost corecţi, chiar foarte corecţi.

Mai spune ceva si despre Biserica Ortodoxa si… si cam atat pe teme etnice. Cine se astepta sa vorbeasca doar despre Teatrul Maghiar de Stat din  Cluj sibisericile din Kalotaszeg, va fi dezamagit*.

In schimb  vorbeste, cu detalii, despre „digitizarea” culturala, paza cetatilor dacice, restaurarea monumentelor istorice. Si multe altele.

Puncte slabe?  Un „deci” pus aiurea

R: Câte secretariate de stat vor fi în Ministerul Culturii ?

K.H.: Două. Deci (s.n.) am avut trei, Cultele au plecat, rămân doi secretari de stat

Alte greseli nu mi-au sarit in ochi, le las sa le „prinda” cititorii nostri, akik intelligensebbek mint mi** 🙂 .

Kelemen Hunor vine cu experienta in domeniu, facuta inminister si Camera Deputatilor. Plus cu o pasiune pentru cultura pe care si-a aratat-o, printre altele, infiintand o revista. Si colaborand la una dintre cele mai vechi publicatii maghiare din Romania –Korunk (din 1926).

Vorbeste inteligent si pregatit, are CV bun… ramane de vazut daca se va ridica la inaltimea vorbelor si experientei anterioare sau daca se va lasa ingenuncheat de problemele banesti si de coruptia din sistem. Mai ales ca, oricat ar aprecia el corectitudinea presei, raman cativa jurnalisti care ii vor „vana” fiecare eroare.

De ce? Pentru ca este „venetic” (citez din comentariile halucinante ale lui Tiberiu Lovin*** ).

_________________

*si recunosc ca si eu ma asteptam sa vorbeasca mai mult despre patrimoniul din zonele maghiarofone, nu intotdeauna cunoscut la justa lui valoare printre romani. Oricum, sper ca mandatul lui Kelemen  va continua, poate chiar grabi deschiderea catre interculturalitate pe care a inceput-o timid cultura romana dupa ’89. Si nominalizarea Hertei Müller e un semn ca trebuie sa iesim din ghetoul nostru „mioritic” si sa aflam mai multe despre cultura minoritatilor din Romania.

**sloganul Academia Catavencu 😀  mersi Giza pentru traducere.

***un ziarist  care, in rest, merita tot respectul.

Anunțuri

11 gânduri despre “HOT: Interviu cu Kelemen Hunor

  1. Olahus: sunt prea obosit sa citesc poliloghia lui Kelemen Hunor, dar isi sugerez sa salvezi interviul si sa tragi linie sub rezultate cand maghiarul tau nu o sa mai fie ministru. Atunci vei vedea cate a facut din cat a spus. Prgnoza mea: sub 50%. Maxim 30%, mai pesimist. Cate prostii? Il urmaresc si le scriu, asa cum am promis. PS Acum sper ca nu te-ai fi asteptat sa vorbeasca doar despre ce cred eu ca o sa se ocupe, fara sa socotesc aici legea minoritatilor si a invatamantului.

  2. (…) Lovin! Bănuiesc că o fi adânc revoltat la semnul cel mai subtil de „neloialitate” față de România când e vorba de unguri, dar nu le dă nici o șansă de a se simți cetățeni adevărați și egali cu majoritarii.

    BTW Hunor nu e chiar favoritul meu; mai precis am anumite rezerve privind persoana sa ca și personalitate politică (chiar simplul fapt că a candidat numai ca să câștige popularitate, periclitând succesul candidatului cel mai serios și simpatic Crin Antonescu e un semn mare de întrebare), dar să te legi de el numai pentru că-i ungur e chiar mai mult jenant decât trist.

    Dacă prostia ar doare…

  3. Dragă Tiberiu.

    Prognoza mea: sub 50%. Maxim 30%, mai pesimist.

    De ce? Fiindcă-i ungur? Hai să fim serioși! Ai dreptul să fii naționalist (am din ăștia zeci de bucăți pe zi pe blogurile mele liberale: români, maghiari și alte naționalități, și încă mă simt bine mersi), dar totuși ar fi bine să-l maschezi prin argumente mai puțin sau mai mult logice, solide, întemeiate, șamd. Ca inginer software mă cam doare când cineva nu-i în stare să scoată un argument care măcar să aibă urmă de logică și rațiune.

    Sorry dacă am fost un pic mai dur.

  4. „maghiarul meu” 🙂

    mersi de sugestie. La cate a promis si cate (nu) va face imi va lua mult timp sa fac bilantul, dar ceva (ne)realizari tot voi observa.

    Si eu ii voi urmari prostiile. Problema este alta: cum tu esti pornit impotriva lui, s-ar putea sa identifici drept prostii chestii care nu sunt. Nu zic, fiecare ministru are cel putin un jurnalist cu ochii pe el pentru ca nu-l inghite.

    Dar sa nu inghiti pe cineva pentru ca este de alta etnie mi se pare una dintre cele mai grave prejudecati. Si as fi preferat ca oamenii de calibrul tau sa fie constienti de un lucru: cine seamana vant culege furtuna. Tu esti „doar” impotriva minoritarilor in ministere si zici ca nu ai nimic impotriva primarilor minoritari, insa s-ar putea sa ii atati pe altii care au mai multa intoleranta decat ai tu.

    Nu zic ca un maghiar va fi discriminat (doar) pentru ca ai scris tu pe blog. Dar in astfel de cazuri ar trebui sa te consideri co-responsabil pentru cresterea prejudecatilor care au contribuit la respectiva discriminare si altele.

    Oricum, oricate scuze as incerca sa-ti gasesc, atata timp cat te opui ca niste cetateni romani sa poata ocupa niste functii de conducere, te situezi clar impotriva Constitutiei Romaniei.

    PS: pentru cine nu a citit blogul lui Tiberiu, trebuie spus ca i-a luat apararea lui George Lacatus, jurnalist rrom, cand unii comentatori „bine intentionati” s-au apucat sa arunce cu ciocolata
    http://www.reportervirtual.ro/2009/08/george-lacatus-si-a-dat-demisia.html
    Asta ca sa nu ne formam imagini in alb si negru despre oameni.

  5. Olahus

    „Deci” pus de Kelemen nu e „aiurea”. „Deci” e particulă de deschidere de propoziţie obişnuită în limba vorbită.

    Ce a spus Kelemen e şi corect dpdv logic. Citeşte

    „Două. Deci am avut trei, Cultele au plecat, rămân doi secretari de stat”

    ca fiind

    „Am avut trei, Cultele au plecat, rămân doi secretari de stat, DECI două”.

    Topica este cu totul de-andoaselea, dar nu e neobişnuit nici pentru un român să inverseze în timpul vorbirii.

    Kesztio

    Incorect: „privind persoana sa ca și personalitate politică”

    Corect: „privind persoana sa ca personalitate politică”

    Nu te supăra pentru corecţie, dar scrii prea frumos româneşte ca să strici limba cu nerozia asta ce a prins la români mai ceva ca pălămida.

    „ca şi” presupune o comparaţie. De exemplu „Eu sunt la fel de gras ca şi un jucător de sumo” deşi mai natural este „Eu sunt la fel de gras ca un …”.

    „ca şi” nu are niciodată rol de „ca”, „drept”, „în calitate de”, etc. Acest tembel „ca şi” a apărut la românii semidocţi şi/sau leneşi care doreau să evite cacofoniile în modul cel mai facil cu putinţă: să nu mai gândească deloc la ce spun. Astfel, în loc de „ca caracter, X e un gentleman” au zis „ca şi caracter, X e un …”.

    Acest abuz al lui „ca şi” poate fi evitat uşor folosind expresiile „drept” sau „în calitate de” pe post de „ca”, atunci când e nevoie.

    Deci, în loc de „ca caracter, X este …” zicem frumos „drept caracter, X este …”, sau „în ce priveşte caracterul, X este …”, şamd.

    Nu ştiu dacă în limba maghiară riscul de cacofonii este atât de mare, dar în română fecvenţa ridicată a silabelor „ca” şi „că” conduce spre o mică echilibristică a exprimării corecte.

    Deci, dacă poţi să nu pui acel „şi” după „ca” decât când e absolută nevoie (şi se întâmplă rar asta) limba română ce o scrii devine şi mai frumoasă.

    O ultimă observaţie, că tot scrisei despre cacofonii: „cacofonie” nu înseamnă „vorbire de caca” ci „sunet defectuos”. Vine de la „kako phonia”, „kakos” în greacă însemnând „greşit, defectuous”.

    Tot de acolo avem şi „cacogeneză” … sau ce alte combinaţii am mai putea ticlui cu „kakos”.

    Întrebare de baraj: este „atâtea tarabe” o cacofonie?

  6. Mersi de observatie prinvind deci-ul. In alta ordine de idei, pentru ca vorbeam de chestii mai putin in regula la declaratiile lui, este ceva care ti-a sarit in ochi (daca ai apucat sa parcurgi macar o parte din interviu)

    „Întrebare de baraj: este “atâtea tarabe” o cacofonie?”

    pentru ca avem silabele tea si ta una dupa alta?

  7. Pentru că în vorbirea fluentă sună „tâteata” – ca pârâitul de mitralieră (încearcă să spui repede „atâtea tarabe” şi vezi ce iese).

    Legăturile pe care le pui în articol sunt greşite (http:///).

Comentariile nu sunt permise.