Ce propune UDMR si cat ii poate indeplini Clujul


Nu stiu cat a ajuns dincolo de Cluj sau de Carpati, dar la redeschiderea Pietei Unirii din Cluj s-a lasat cu „scantei„. Mai exact, unii maghiari  s-au intors cu spatele pentru ca redeschiderea nu i-a inclus, simbolic, si pe ei. Adica: semmi* muzica in limba maghiara, nici afise in ungureste, nici discursuri despre trecutul (si) maghiar al pietei. Si cu toate astea, primarul Sorin Apostu a vorbit de un „oras multicultural” (vezi si aici)*.

Povestea inaugurarii pietei a continuat sa aprinda spiritele si la sedinta de marti a Consiliului Loca. Motiv pentru care  primarul Sorin Apostu a cerut propuneri concrete din partea UDMR.

Dupa cateva zile de asteptare, iata si propunerile. Majoritatea sunt, zic eu, rezonabile. Totusi, e clar ca foarte multe  nu pot fi onorate de catre Apostu & majoritatea consilierilor romani.

Nu in orasul „multicultural” in care placuta „Baba Novac (…) ucis in chinuri groaznice de catre unguri” sta bine mersi pe un soclu, la cinci ani de la plecare lui Funar. Nu in orasul „multicultural” in care stema aminteste exclusiv de originile si suferintele romanilor, iar strada Dsida Jeno (scriitor clujean, traducator al lui Eminescu si Arghezi) devine Pablo Picasso (mult mai cunoscut, dar fara contributii la istoria Clujului si apropierea maghiaro-romana).

Dar ia sa luam cateva propuneri ale UDMR si sa vedem care ar putea si care nu sa fie implementate de catre consilierii romani

Instalarea indicatoarelor de localitate trilingve la intrarea în oraș: română, maghiară şi germană, în conformitate cu HCL nr. 99 din 7 martie 2002. De asemenea afișați vă rugăm pe lângă rusă, sau chineză și în maghiară: Bine ați venit la Cluj! / Üdvözöljük Kolozsváron!

Mari sanse sa NU in cazul indicatoarelor trilingve. Se vor gasi imediat voci de ultranationalisti romani sa se opuna, din randul publicului, societatii civile, politicienilor. Vor spune ca nu sunt 20% maghiari ca sa fie indicatoare bilingve, facandu-se ca nu inteleg ca legea nu interzice indicatoarele in localitati cu minoritati mai reduse. Vedeti ce s-a intamplat la Campia Turzii.

Insa in cazul panoului care ureaza bun-venit, sunt mari sanse sa DA. Cu conditia ca Üdvözöljük Kolozsváron sa fie tradus in romaneste. Eventual, de dragul concesiei, in grafie maghiara: Bíne ácy venit ön municsypjul Klusz-Nápoká!

Iertati gluma 🙂 . Acum, serios, nu vad de ce adaugarea maghiarei ar fi o problema.

Tăblițele indicatoare de monumente istorice să conțină și limba maghiară, reflectând astfel moștenirea construită a orașului la care a contribuit masiv și comunitatea noastră. După cum știți chiar Ministerul Culturii v-a transmis că acest lucru este posibil

Foarte posibil, DA. Mai ales ca si Apostu a recunoscut asta in sedinta de marti. Insa interesant cat timp va dura pana vor aparea indicatoarele respective.

„În numirea străzilor noi (dar și în cazul renumirii celor vechi) respectați diviziunea etnică a orașului, puneți nume de persoane cunoscute maghiare la 1/5-me a acestor străzi. Pentru început redaţi-ne strada Dsida Jenő” (in treacat fie spus, proasta execrabila alegerea termenului „diviziune” -n.m)

NU, dar probabil consilierii vor fi mai sensibili la acest aspect.

Invitați și formaţii sau cântăreți maghiari la diferitele evenimente organizate sau co-organizate de primărie. În Cluj locuiește cea mai mare comunitate maghiară din România la număr (60.000). Și ei ar dorii să audă la evenimente muzica lor contemporană. Puteți să începeți cu evenimentul de Revelion,  pentru măcar un concert de început (primul sau al doilea din eveniment).

Intrebarea e daca primaria condusa de Apostu nu a invitat niciodata, pana acum, cantareti de limba maghiara. Dar in timpul mandatelor lui Boc? Poate stie cineva? Nu imi spuneti de Magda Puskas sau Zoli Toth sau, ei nu canta in maghiara si nu au cum sa simbolizeze multiculturalismul clujean. Toleranta, da.

Oricum, eu zic ca foarte posibil DA, sunt mari sanse sa apara (mai multi?) artisti de limba maghiara. Chiar nu vad ce ar pierde edilii locali daca ar invita si artisti maghiarofoni.

De sărbători dați și colinde maghiare în muzica de sărbători din centrul orașului (difuzoarele de la patinoar, de pe Eroilor).

Foarte posibil DA.

Solicităm ca reprezentanţii comunităţii maghiare din consiliul local să fie consultaţi în prealabil cu privire la elaborarea programelor şi evenimentelor din Piaţa Unirii (prima consultare s-ar impune cu privire la programele culturale preconizate în luna decembrie).

DA. Cel putin in cazul nu se doreste sfidarea consilierilor maghiari si, prin asta, a maghiarilor din Cluj.

Cam atat cu comentariile mele (ale unui bucurestean indragostit de Cluj si care a citit mult despre relatiile interetnice din „orasul comoara”). Daca vreun (ne)clujean vede altfel situatia, il invit sa comenteze propunerile pe care le-am redat mai sus si restul (via Tihi).

_________________________________________________

*semmi [shem mii]=nici (un)/nici o

Anunțuri

26 de gânduri despre “Ce propune UDMR si cat ii poate indeplini Clujul

    • am uitat pentru ce era nota, asa ca am sters-o de sus.

      in alta ordine de idei, stie cineva cum sa introduc note de subsol cu cifre, pe care sa apas si sa ma duc direct la subsol? pentru wordpress. Trebuie sa fie ceva cu „ancore”.

  1. Dau alt pronostic. Am putea face şi pariuri 🙂
    Să le luăm pe rând.
    1. Indicatoare NU, panou eventual DA (pana aici de acord cu Olahus)
    2. Informaţii în lb. maghiară pe monumente NU
    3.denumiri de străzi NU (nu în proporţia propusă de UDMR)
    4.Invitaţi maghiari la festivităţi: mai degrabă NU, din varii motive şi, în cele mai multe cazuri, fără legătură directă cu sentimentele naţionale
    5.cântece ungureşti prin difuzoare NU (să fim serioşi, Olahus)
    6. NU categoric. Propunerea în sine e cam ciudată. Deciziile se iau prin vot, iar maghiarii sunt reprezentaţi politic în consiliu, deci participă la dezbateri. Că nu-s suficienţi pentru a-şi impune punctul de vedere şi că toate deciziile se iau politic, astea-s alte probleme.

    • „Invitaţi maghiari la festivităţi: mai degrabă NU, din varii motive şi, în cele mai multe cazuri, fără legătură directă cu sentimentele naţionale”
      poti sa explici care motive pot fi fara legatura directa cu sentimentele nationale?

      „cântece ungureşti prin difuzoare NU (să fim serioşi, Olahus)” pai ce rau ar face niste colinde in ungureste. Ezista o esplicatie, vorba lui Garcea?

      • Olahus, nişte colinde ungureşti nu fac rău absolut nimănui. Pronosticul meu se referă la reacţia consilierilor. Or ei nu vor accepta asta.
        În ceea ce priveşte interpreţii la diverse evenimente, e mai complicat. Mai mereu, există sponsori, care vor să atragă cât mai multă lume. Iar interpreţii maghiari nu-s foarte cunoscuţi. Cu alte cuvinte, şi această propunere va fi respinsă (cred), dar nu din motive legate de sentimentele naţionale ale consilierilor, ci din considerente financiare.

  2. Poate-poate si cu placutele; pentru ca alea nu sunt numai pentru minoritari. Vrem sa avem turisti in Romania- puneti, fratele meu, placute sa le inteeleaga lumea 😀 (si meniuri la restaurante, eventual). Adica, uite- cand am fost in Ungaria, de la vama Nadlag si pana pe la Szeged, am vazut indicatoare pe romaneste (cu – spre Nădlag, spre București); nu știu câți români or trăi acolo, dar sunt foarte mulți care ies din țară pe acolo în concediu. Iarăși, când am fost în Bulgaria, la Balcic, era pliiiin de chestii pe românește. Numai noi nu, că suntem naționaliști cu coada-n sus, și ne mirăm de ce nu ne calcă granițele nici >:)

      • Faza cu traducerile bulgaresti e haioasa, dar lipseste „powerplay-ul”. Intr-un restaurant bulgaresc, cocktailul „sex on the beach” are si traducerea in romaneste, pardon, „futaie pe plaja”. Absolut autentic, dovada aici: http://www.simonatache.ro/2009/06/10/sex-pe-plaja/
        Eu de fapt vroiam sa imi exprim imensa surpriza la aflarea vestii ca Olahus este un bucurestean indragostit de Cluj, cand eu eram convins ca identitatea sa este exact pe dos, adica un ardelean indragostit de Miticii bucuresteni… Si ma gandeam: ce noroc pe noi regatenii, sa fim apreciati de ardeleni, cei mai adevarati dintre romani!! Asta da prejudecata si discriminare, este, Olahuse?

  3. Cred că problema plăcuţelor bilingve, dar mai ales a numelor de străzi maghiare (precum şi nefericitul caz al străzii Dsida) sunt legate şi de problema cunoaşterii limbii. Dacă văd o plăcuţă din care nu înţeleg nimic, mai mult, care conţine litere ciudate care nici nu ştiu cum să le pronunţ, voi avea o reacţie negativă în mod natural. Nici comunitatea maghiară n-a făcut mult pentru a „comunica” acest lucru şi de multe ori sărim să presupunem o intenţie negativă când e vorba numai de o neînţelegere. De aceea cred că este util să există material accesibil cu lecţii la nivel începător, pronunţie, etc. Nu vreau să fac reclamă propriului meu proiect, dacă totuşi e cineva interesat, daţi clic pe numele meu.

  4. „Nici comunitatea maghiară n-a făcut mult pentru a “comunica” acest lucru şi de multe ori sărim să presupunem o intenţie negativă când e vorba numai de o neînţelegere. De aceea cred că este util să există material accesibil cu lecţii la nivel începător, pronunţie, etc. Nu vreau să fac reclamă propriului meu proiect, dacă totuşi e cineva interesat, daţi clic pe numele meu.”

    pai sincer, miroase de la o posta a reclama, cum ai formulat 🙂 . dar merita, e cel mai bun material online pt romanii care invata maghiara.
    http://www.nebulo.ro/

    • Serios că nu am vrut ca reclamă 🙂 Când am citit despre cazul Dsida în ziar, chiar asta era prima reacţie a mea: cum ne putem aştepta ca un român care locuieşte pe aceea stradă să-şi spună adresa unui alt român, dacă nu vorbesc limba maghiară, şi nu este nicăieri explicat cum se pronunţă şi nici la şcoală nu se învaţă.

  5. Laci

    Excelent websait! Chiar mă voi apuca să învăţ puţină maghiară, să-mi fie niţel mai uşor când trec prin Secuime cu familia (de fiecare dată când venim de la Neamţ spre Bucureşti căutăm să facem un ocol prin Harghita ori Covasna).

    Aş avea o observaţie: cuvântul „afină” nu e din maghiară, ci cel mai probabil probabil cuvântul maghiar e preluat din română.

    Afină e femininul de la „afin” care provine cel mai probabil dintr-o contaminare între „daphinus” şi „acinus”.

    Termenul este cu siguranţă foarte vechi: îl au şi aromânii (deci originea maghiară e exclusă) şi în Apuseni a fost înregistrat cu rotacism („afiră”) deci sigur precede perioada slavă. În plus, există şi în calabreză (vezi DEX Online).

    Informaţia cum că are variante rotacizante o am din „Nazalitatea şi rotacismul în limba română” de Avram Andrei.

    Oricum cuvintele maghiare în română sunt f. multe – deci ai de unde alege :o). Unele chiar formează grupe bine conturate, cum ar fi verbele în -ui care vin din verbe maghiare cu -ni (cheltui <- költeni).

    • Salut, mersi pentru comentariu.
      Aşa ştiam si eu că „afină” provine din limba română, şi aşa am vrut să scriu, probabil că m-am exprimat greşit. O să rescriu propoziţia.

      Interesantă observaţia despre verbele cu -ui (cheltui, făgădui, tăgădui), eu ştiam despre substantivele cu -şug (meşteşug, beteşug) că ar veni din maghiara (-ság).

      Tot despre afină este interesant că în dialectul secuiesc i se zice şi „kukujza”, care cred că tot din română provine, din „coacăză”.

  6. Sa stii Olahus ca Magda Puskas cunoaste cantece si chiar canta si in limba maghiara – e adevarat ca cel mai mult canta in romaneste. Sa mai stii ca ungurii NU PREA AU COLINDE ci numai cateva cantece despre iarna.Poate vor traduce colindele romanesti.
    In Cluj-Napoca nu sunt 20% maghiari. Hotararile se iau in CL unde sunt si consilieri maghiari iar un viceprimar este maghiar. Daca da, sa vedeti ca o sa se cante in Piata ,,Unirii,, cantece revizioniste sau imnul lor si atunci vor fi adevarate ,,SCANTEI,,. Oricum, din formatiile de pe scena fac parte si artisti de etnie maghiara dar acestia nu vor sa cante gratis pentru comunitate iar de pe scena de copii amplasata in anii trecuti au cantat si copii maghiari, aproape cine a vrut.
    De ce nu spui ca o alta cerinta a acestui mic grup revizionist maghiar este ca sa se inlature din denumirea orasului latinescul nume ,,Napoca,,.
    Acestia sunt cei mai SEPARATISTI (de aceea au folosit si exprimarea ,,diviziunea etnica,,)
    Muzica la Patinoar apartine societatii care a instalat patinoarul iar CL nu poate impune unui privat sa puna si muzica ungureasca. Colindele din centrul orasului sunt difuzate de Radio Cluj care are si emisiuni muzicale in lb maghiara dar nu au ce sa difuzeze pentru ca, asa cum am scris, maghiarii NU AU COLINDE.

    • Ti-am aprobat comentariu, am schimbat doar Olahusz in Olahus. Pseudonimul meu e Olahus si celor pe care nu i-am mai vazut pe blog nu le permit sa il scrie altfel. Mai ales cand scris altfel sugereaza ceva…

  7. „De ce nu spui ca o alta cerinta a acestui mic grup revizionist maghiar este ca sa se inlature din denumirea orasului latinescul nume ,,Napoca,,”

    Paguba in ciuperci. E o denumire artificiala si reduntanta care daca nu ar fi trecuta pe harti si indicatoare, ar fi repede uitata si de cei mai verzi dintre romani.

  8. „De ce nu spui ca o alta cerinta a acestui mic grup revizionist maghiar este ca sa se inlature din denumirea orasului latinescul nume ,,Napoca,,.
    Acestia sunt cei mai SEPARATISTI (de aceea au folosit si exprimarea ,,diviziunea etnica,,)”
    pentru ca nu sunt purtatorul lor de cuvant si pentru ca nu am auzit de aceasta cerinta. Poate o doresc, dar banuiesc ca sunt destul de realisti sa nu o ceara, tinand cont ca in Cj mai sunt multi care gandesc ca tine.

    „Paguba in ciuperci. E o denumire artificiala si reduntanta care daca nu ar fi trecuta pe harti si indicatoare, ar fi repede uitata si de cei mai verzi dintre romani”

    exact. de ce nu sunt numite oficial si alte orase cu numele antic dupa cel actual? de pilda Alba Iulia-Apulum, Constanta-Tomis, Tulcea-Aegyssus, Bucuresti-Hilariopolis (glumesc 🙂 ) ?

    simplu, pentru ca in cazul Clujului s-a vrut „românizarea” lui simbolica, in conditii in care in 1974, cand s-a adaugat „Napoca”, maghiarii nu erau 19% din populatie, ci peste 30%.

  9. Olahus, nu-l mai contrazice pe Cozleanu. Are dreptate. 🙂
    Maghiarii chiar nu au colinde. Se numesc pur şi simplu cântece de crăciun.

Comentariile nu sunt permise.