Jurnalist maghiar: Politistii, militarii, sunt romani. Asta deranjeaza!


Despre lumile paralele in care traiesc romani si unguri din Ardeal,  frustrarile secuilor si despre ce iti poate aduce cinstea daca esti rrom, in partea a doua a discutiei cu Judit Ferencz, jurnalist in presa de la Bucuresti.

Olahus: omul ala cu pamant si casa avea acte pentru cal? Ca stiu ca scrie ca daca ai acte poti sa ti-l pastrezi (n.m. este vorba despre un rrom dintr-o comuna harghiteana unde a izbucnit o revolta, vezi prima parte)
judit ferencz: probabil ca nu avea, nu asta era problema. satenii zic ca romii merg la furat cu caii. ceea ce, in unele cazuri, e adevarat
Olahus: pai asa stiu ca apare problema. dar nu cred ca exista atatea acte nici pentru unguri sau romani
judit ferencz: tipul de care-ti v(or)b(e)sc
Olahus: asa
judit ferencz: nu mergea la furat, isi lucra pamantul
Olahus: si a fost si el alungat?
judit ferencz: nu, el a stat
judit ferencz: mi-a zis ca nu la alasat inima sa si paraseasca casa. o casa ok, ce-i drept
Olahus: a fost si el atacat
judit ferencz: nu i s-a intamplat nimic. doar o inscriptie pe gard, ceva gen « dispari », sau « cara–te ».  el fiind nascut acolo
Olahus: da. e nasol, oricum. au fost atacati si oameni care sigur nu furau?
judit ferencz: pai au fost alungate familii intregi
Olahus: aha
judit ferencz: o tipa cu 8 copii, de ex(emplu). nu stiu ce face ea, dar aia mici sigur nu fura
Olahus: politia s-ar fi putut implica mai competent inainte de rascoala asta? ca sa nu se ajunga la asa ceva?
judit ferencz: da, clar
(…)
judit ferencz: politia, procuratura, sigur, dar asta-i o problema
judit ferencz: a institutiilor statului care nu prea functioneaza nici in alte zone
Olahus: si atunci oamenii aleg sa isi faca singuri (ne)dreptate
judit ferencz: sigur, asa e

(…)
judit ferencz: pe marginea aproape oricarui subiect apare problmea romilor sau a evreiilor
Olahus: e, aproape orice
judit ferencz: se ajunge acolo de la orice punct de plecare
(…)
Olahus: dar, cum sa iti spun, holocaustul nu se mai repeta. insa pogromuri impotriva tiganilor, e posibil sa apara
judit ferencz: politica Israelului nu e prea populara. si nu are de ce sa fie
judit ferencz: pai pogromuri importiva tiganilor
Olahus: la fel si nedreptati fata de ungurii minoritari (n.m. din alte zone decat Secuimea), respectiv romanii din Secuime
judit ferencz: au aparut deja
Olahus: pai acum depinde, sa-i alungi e pogrom? eu credeam ca pogrom e doar sa omori
judit ferencz: sa le dai foc la case
Olahus: da
Olahus: da
judit ferencz: sa le distrugi casele
Olahus: exact

(…)

Obsesii istorice, reactii isterice…

judit ferencz: am vazut prea putini oameni normali acolo
Olahus: e izolarea asta de vina si saracia?
judit ferencz: parca nu vad dincolo de regiunea lor. cred ca da. izolarea, dezavantajele econimice
Olahus: sunt unii pierduti in secolul XIX, se cred in epoca Ungariei Mari?
judit ferencz: ba da, dar suntem in sec XXI
Olahus: eu ma si gandeam, ca e aiurea sa spui ca patria ungurilor (n.m. din Romania) e Ungaria, dar pentru unii patria e Ungaria Mare
Olahus: cred
judit ferencz: simbolic, poate, dar ei traiesc aici, in Romania
Olahus: da
judit ferencz: si e usor ciudat
Olahus: bun, nici autoritatile romane nu fac mereu miscari inteligente
judit ferencz: cand ii vezi afisand steaguri, simboluri etc.
Olahus: ar trebui de pilda sa verifice cati unguri si cati romani sunt in garnizoanele de jandarmerie (din Secuime, n.r.)
judit ferencz: nu, autoritatile raspund isteric de multe ori
Olahus: si sa fie cel putin 60% maghiari
judit ferencz: acum insa, in ultima perioada, au reactionat f(oarte), f(oarte) inteligent
Olahus: adica trebuie totusi gasite niste alternative, daca tot zici nu autonomiei, si niste alternative care sa le reduca temerile de asimilare
judit ferencz: adica n-au reactionat
Olahus: a, ma bucur
judit ferencz: nu a existat nicio reactie,  in afara de Vadim Tudor, dar asta nu se pune. sigur, ceva constructiv ar fi mai ok. dar, decat isterie, mai bine nimic
Olahus: da, exista o inertie de a gandi si actiona conform unui rol. esti roman: spui asa, esti ungur, spui asa. asa mi se pare mie, de aici
judit ferencz: o, sigur ca da
Olahus: as vrea sa vad mai multi oameni actionand alternativ. oricum, e de apreciat ca nu a aparut terorism autonomist
judit ferencz: mai mult, daca nu te conformezi, esti tradator
Olahus: putea de mult sa apara
judit ferencz: sigur, e de apreciat
Olahus: bine, in Romania, cu puterea pe care o are SRI, e cam greu
judit ferencz: e greu, dar nu cred ca s-a gandit cineva serios la asta
Olahus: e bine. uite, in Tiroul de sud a existat (n.m: vezi aici)
judit ferencz: e nasol ca niciun politician UDMR nu mai poate sa-si exprime rezerve fata de autonimie. toti, la unison
Olahus: aha, a devenit tabu
judit ferencz: chiar si cei din Bihor, de exemplu,
Olahus: pe care-i doare-n cot de secui, de fapt
Olahus: in Bihor nu e Lacko? (n.m: Lacko e unul dintre diminutivele de la Laszlo)
judit ferencz: nu stiu cine e Lacko
Olahus: Tokes
judit ferencz: a, scuze, sigur
Olahus: 😀
judit ferencz: el e mai mult la Bruxelles si nu are prea multi fani in Bihor, fanii lui sunt secuii
(…)

…Si cateva frustrari
Olahus: majoritatea romanilor nu inteleg ce e aia autonomie, iar majoritatea secuilor nu inteleg ca romanii se simt exclusi din proiectele lor si ca, daca acum exista niste nereguli, nu se pot astepta la nimic bun din partea unei autonomii
(…)
judit ferencz: foarte corect. Eu cred insa ca nici secuii nu inteleg foarte bine cum e cu autonomia, nu e prea clar definita
Olahus: eu inteleg ca exista frustrari ca au venit atatia romani din Moldova, dar ar trebui sa se obisnuiasca cu ei. plus ca e si asta un mit: (ca) toti romanii din secuime sunt veniti recent
judit ferencz: nu toti, dar majoritatea, da
Olahus: aha
judit ferencz: ceea ce cred eu ca-i mai frustrant : politistii, militarii, etc, sunt romani. asta chiar deranjaza acolo
Olahus: dar stiu ca politistii au inceput sa invete ungureste
judit ferencz: sa fim seriosi cu invatalul ungureste. asta oricum se intampla la Oradea (n.m. vezi aici)
Olahus: nu, am citit eu ca asa declarau. si am vazut la tv politist vorbind in ungureste, in Secuime
judit ferencz: si eu am vazut, am cunoscut
judit ferencz: daca sta suficient de mult, invata, e normal ; nu despre asta e v(or)ba, ci despre faptul ca in politia si armata nu sunt unguri. ma rog, (sunt) putini
Olahus: da
judit ferencz: si nu in functii de conducere. singurul care a cerut oficial a fost Verestoy. el a cerut
(…)
judit ferencz: in 96 sau 2000
(…)judit ferencz: ziceam ca el a cerut parca un loc
Olahus: Atilla
judit ferencz: de secretar de stat sau ceva
Olahus: aha
judit ferencz: in Ministerul Apararii
Olahus: da, foarte corect
judit ferencz: i s-a ras in fata
Olahus: !
Olahus: in ce guvernare?
judit ferencz: parca totusi CDR
Olahus: poate ar merita incercat la viitoare coalitie (…)
judit ferencz: nu, ceilaltii nu insista,  isi aleg ei altele

Olahus: pai e pacat. e de profitat ca a zis atunci Base

judit ferencz: cred ca nu pricep mesajul
Olahus: sa fie mai multi unguri in armata (n.m.: vezi aici ce a zis Basescu)
judit ferencz: simbolic al unei astfel de functii
Olahus: da, ar fi enorm. stiu ca ar latra destui romani, dar ar trebui incercat
judit ferencz: Base zice ce vrea
Olahus: 😀
judit ferencz: adevarul e mai complex, nici ungurii nu se inghesuie
Olahus: cred
judit ferencz: e vorba de neincredere reciproca, asta-i clar
(…)judit ferencz: o alta chestie
Olahus: da, te rog
judit ferencz: apropo de baietii aia, cu Ungaria Mare etc
Olahus: a, da
judit ferencz: cat de vizibili ti se par tie, cat de vizibili sunt ei in Bucuresti ?
judit ferencz: eu nu mi dau seama, dar daca se scrie despre ei…
Olahus: in ce sens vizibili? adica eu stiu ca se scrie mult despre ei, ca se intalnesc in Ardeal, ca merg la concerte acolo
judit ferencz: observ ca-s identificati sau confundati cu ungurii
Olahus: eu ii vad de aici prin internet
judit ferencz: da, banuiam si eu ca e v(or)ba de Ardeal

Baiul cu grupurile romano-maghiare

Olahus: da, asta observ si eu. e nevoie de un efort sa cunosti oameni reali. sau nu neaparat reali (n.m : LOL) dar de pilda vezi pe cineva pe youtube ca e maghiar si comenteaza normal. sau iti faci prieteni si nu vorbesti de politica si vezi ca sunt unguri ok. daca esti om normal la cap ai sansa sa iti schimbi opinia, sa iti dai seama ca sunt multi unguri ok si (iti) pot fi prieteni foarte buni
judit ferencz: da, dar in Ardeal parca se traieste paralel
Olahus: adica??
judit ferencz: ungurii cu ungurii, romanii cu romanii
Olahus: hm, eu stiu ca exista si grupuri mixte. povesteste de pilda acel Anonimus ca are si unguri in grup (n.m. Anonimus, commentator pe Limba Cailor)
judit ferencz: prea putina interactiune. sigur ca exista, dar ciudat de putine
Olahus: tie nu iti place uneori sa mergi doar intre unguri? grav e cred cand nu ai si un grup cu multi romani, sa mai variezi
judit ferencz: am stat sa ma gandesc putin, nu cred ca mi-am pus problema astfel
judit ferencz: intr-adevar, e putin deranjant
Olahus: de ce?? e normal (n.m. ma gandeam la avea un grup de prieteni mai mult maghiari)
judit ferencz: sa fie cineva care nu intelege limba
Olahus: ai nevoie. a, sa fie cineva in grup??
judit ferencz: ca e nefiresc sa v(or)besc romana cu cineva cu care v(or)besc de r(eg)ula in maghiara
Olahus: da
judit ferencz: dar cand e un grup mixt
Olahus: si sa fii cu 3 unguri si 2 romani si e dilema ce faci
judit ferencz: nu se mai pune problema. ma refer la cazuri(…)
judit ferencz: in care unul singur nu intelege
(…)judit ferencz: e o chestie mai delicata
Olahus: asa, care e ?
judit ferencz: de multe ori, romanii se plang ca ungurii nu v(or)besc romaneste in prezenta lor. desi, de multe ori, se fac eforturi, pana la momentul in care te adresezi institntiv in maghiara
judit ferencz: da, si se ajunge la frustrare pana la urma, imagineaza-ti : iesire la o bere
Olahus: asa
judit ferencz: grup mixt, se v(or)beste romana, se beau beri, mai multe, evenutal
Olahus: da, si la un mom(ent) dat o dau unii pe hu (n.m. ungureste)
judit ferencz: se formeaza
Olahus: si gata, crezi ca au secret
judit ferencz: mici grupuri
Olahus: da
judit ferencz: de cate doi trei si aia, normal, v(or)besc maghiara mi s-a intamplat de nenum(a)rate ori
Olahus: si au fost nemultumiti romanestenii?
judit ferencz: fara sa observ
judit ferencz: da, aproape de fiecare data

(…)

Nota tehnica: pentru a putea publica discutia de pe messenger am efectuat urmatoarele editari:

-am compactat textul (in conditiile in care unele fraze erau rupte pe 3-4 randuri, dupa specificul discutiilor pe mess)

-am sters da-urile si aha-urile mele, acolo unde erau in plus

-am “bolduit” cuvintele care mi s-au parut cele mai interesante

-am introdus intertitluri

-am sters discutiile care privesc aspecte de viata privata , inlocuindu-le prin semnul “(…)”.

-am corectat cuvintele scrise gresit, iar in cazul prescurtarilor am scris in paranteza literele lipsa.

-am inlocuit numele meu, cum apare pe mess, cu Olahus. pentru explicatii vezi aici. Judit a optat sa ii las numele.

Anunțuri

64 de gânduri despre “Jurnalist maghiar: Politistii, militarii, sunt romani. Asta deranjeaza!

  1. Multumiri multe, Olahus. O discutie foarte interesanta. Probabil ca am judecat-o gresit pe Judit (cf. unui anumit comentariu al ei de pe LC).

    Despre vorbitul in maghiara atunci cand mai sunt si romani langa tine (romani cunoscuti: vecini, amici, colegi de serviciu, etc) sunt foarte multe de spus.

    De exemplu, lucram cu niste ani in urma intr-o institutie din Bucuresti unde exista si un birou in care lucra o „sectie maghiara”. Ne intalneam pe holuri, la bar, pe strada, etc… ne salutam, cateodata mai stateam si de vorba, povesteam, radeam… totul ok. La un moment dat intru in lift cu doua tipe de acolo (unguroaice din Ardeal) pe care le cunosteam destul de bine. Acum, in lift, buna!-buna! si hop-tzop, nici-una nici-doua, tipele incep sa vorbeasca in ungureste intre ele. Pret de 5 etaje au sporovait cu simt de raspundere in maghiara (eram numai noi trei in lift), dupa care ne-am dus fiecare la treburile lui. Am fost stupefiat de atitudinea lor, dar m-am resemnat rapid, gandind ca poate cine-stie-ce s-o fi intamplat cu ele. Apoi insa, povestind si altora despre faza asta, am aflat ca si altii patisera la fel din partea celor de la „sectia maghiara”. Sincer sa spun, reactia unanima era ceva de genul „bozgori, ce sa le faci…”

    As fi tare curios sa stiu daca exista totusi explicatii pertinente si sanatoase in acelasi timp pentru un astfel de gest.

    • mai intai, mersi mult de aprecieri.

      apoi, ce sa-ti zic? ma gandesc ca, daca nu erati plecati impreuna (de genul ati vorbit toti trei o bucata, apoi ati plecat la alt etaj) erau practic in grupul lor, deci e ok. insa cred ca pana si eu as fi simtit o leaca de frustrare, desi sunt printre putinii care invata ungureste. iar in cazul meu frustrarea e buna, ma incita sa invat mai des.

      in legatura cu folosirea cuvantului „bozgori”: am stat, m-am gandit. Daca ai fi spus tu: „cred ca astfel de oameni sunt niste b…” ti l-as fi sters. Nu ca te-as imagina scriind asa ceva, dar spun asta preventiv.
      Dar atata timp cat ai redat ce spuneau colegii, e ok.

  2. Olahus:

    Simt oarece satisfacţie că Judith este de acord cu mine când ziceam pe Limba Cailor că autorităţile române au procedat bine ignorând creşterea recentă a naţionalismului la ungurii din România.

    Răducu:

    E simplu, Răducule. Fetele alea vorbeau ceva personal probabil iar limba maghiară le este naturală ca aerul sau ca româna pentru noi. Dacă ziceau pe româneşte „dragă, ştii, băieţelul meu s-a balonat aseară! Da? Şi ce i-ai dat?” oare românii ar fi fost mai în câştig?

    Eu am trăit în străinătate înconjurat la greu de fel de fel de naţii şinu cred că în lift am vorbit vreodată englezeşte cu un român, indiferent câţi majoritari (sau alţi minoritari) erau prin preajmă. Este vorba de SUA.

    Însă în timp ce americanul e obişnuit cu alteritatea de la el acasă, românul – deşi o are sub nas – tot nu o acceptă.

    Nu vreau să pic în cealaltă extremă şi să spun că americanii sunt super-toleranţi (pentru că nu sunt; pe direcţiile ce-i interesează pe ei se cam sfârşeşte toleranţa – iar problema etnică pur şi simplu nu-i interesează), spun doar că acele unguroaice grăiau ungureşte pt. că aşa le era la îndemână pe subiectul dat.

    Şi tu ai fi făcut la fel.

  3. Super interesantă polemica. Am văzut și eu că pe majoritari deranjează foarte mult, dacă se vorbește într-o limbă pe care nu o înțelege.

    Sunt de acord să vorbești în română atunci când ești într-un grup de români majoritari. Dar mă simt neconfortabil să fiu obligat să vorbesc românește, când e vorba despre un grup majoritar unguresc.

    Românii se supără și spun că e vb de lipsă de respect. Măi și eu am fost în multe țări ba chiar am avut oaspeți belgieni noi acasă. Cei 2. soț și soție au vorbi cu noi pe engleză și franceză, dar mai erau momente când vorbeau pe limba lor între ei…și nu m-a deranjat absolut deloc. Nu am sărit în sus gândindu-mă că îmi fac observații negative sau în general de rău. Ba chiar m-am gândit la situația noastră..

    Voi ce părere aveți?

    • Regulile (nescrise) ale bunelor maniere impun sa tii seama de cei care nu inteleg limba. Eu lucrez intr-o organizatie internationala din Germania unde limba de lucru e engleza. Suntem trei romani in toata organizatia iar unul dintre ei fiind chiar seful sefului meu. Cand avem un strain in jur vorbim numai in engleza. Din acest motiv pot numara pe degete de cate ori am vorbit romaneste cu colegul meu timp in ultimii doi ani desi ne vedem si vorbim zilnic.
      Nici colegii mei nemti nu vorbesc intre ei germana desi ar putea, ca jumatate din salariatii organizatiei sunt din Germania. Vorbesc engleza fiindca asta e limba pe care aici toata lumea o intelege si in care se lucreaza. La fel romanii din UK vorbesc numai in engleza cand in jur este cineva care nu cunoaste limba.

  4. @olahus:

    Nu venisem impreuna la lift, ci in felul urmator: eu ajunsesem primul, apoi imediat a aparut una dintre ele, cu care de altfel am schimbat cateva amabilitati rapid si la urma cealalta, cu care deasemenea m-am salutat.

    Nu cred ca „frustrare” e cuvantul potrivit aici, ci mai degraba bun-simt. In sensul de: a fost sau n-a fost un caz de lipsa de bun-simt din partea lor. Ca nu e important despre ce vorbeau la urma-urmei. Iar „frustrare” doar in masura in care lipsa bunului-simt observata la ceilalti (daca a asta a fost intr-adevar) ne poate duce si la astfel de trairi.

    PS: Ai fost simpatic cu: „nu ca te-as imagina scriind asa ceva, dar spun asta preventiv”.

  5. Voi amestecati 2 chesti aici.

    1) Una este sa te superi ca nu stiu ce necunoscuti vorbesc alta limba diferita de a ta pe strada. Asta e evident o tampenie, nu sunt multe de discutat.

    2) In schimb, situatia e diferita in cazul lui Raducu. Cand esti intr-un cerc interconectat (cunoscuti, colegi, vecini etc) e pur si simplu vorba de bun si minima curtoazie sa vorbesti intr-o limba comuna.

    @Istvan „Sunt de acord să vorbești în română atunci când ești într-un grup de români majoritari. Dar mă simt neconfortabil să fiu obligat să vorbesc românește, când e vorba despre un grup majoritar unguresc.”

    Si daca sunteti 8 maghiari si 2 romani, cu aia 2 ce faceti, ii bagi in p…. masii ?
    Bine, probabil ca cu o asa mentalitate, aia 2 romani au plecat de mult.

  6. @Voi ce părere aveți?

    Lipsă de respect, regula e că în orice situaţie (indiferent de raportul numeric) se vorbeşte acea limba care o înţăleg toţi (cei care formeaza grupul de discuţie, stau la o masă, sunt într-o cameră, etc). Dacă se doreşte o discuţie privată cei care vor o astfel de discuţie se pot separa fizic de ceilanţi.

    Dar se poate întimpla şi fară să însemne lipsă de respect.
    De exemplu intr-o situaţie in care am fost eu : grup de 2 maghiari şi 2 români (unul bun vorbitor de maghiara şi altul deloc, eu). Se vorbea, se pornea discuţia, în româna dar deseori se trecea la maghiară aproape fară ca să-şi dea seama, ne-intenţionat (din obişnuinţa) şi trebuia să le aduc aminte periodic să schimbe că eu nu întăleg. Schimbau fara probleme (pentru vre-o 10 minute şi apoi iar se repeta faza).

  7. Domnule Răducu,

    Să presupunem că scena pe care ne-ați povestit-o s-ar fi întâmplat la Cernăuți, oraș în care românofonii reprezintă maximum 5%. Numai că în locul celor două fete care vorbeau ungurește, ar fi fost două persoane care vorbeau românește, iar dumneavoastră nu ați fi Răducu, ci un ucrainian numit Radoslav.

    Dacă nu sesizați nuanța, am să vă relatez ce a răspuns înțeleptul evreu Hillel acum vreo 2000 de ani întrebat cum caracterizează Tora (primele cinci cărți ale Bibliei) într-o frază: „Ce ție nu-ți place, altuia nu-i face, restul e comentariu.”

  8. @Ovidiu „Se vorbea, se pornea discuţia, în româna dar deseori se trecea la maghiară aproape fară ca să-şi dea seama, ne-intenţionat (din obişnuinţa) şi trebuia să le aduc aminte periodic să schimbe că eu nu întăleg”

    Heh , pai asta e altceva. Asa si la mine se mai intampla , cum a fost asta vara , m-au vizitat 2 familii, niste buni prieteni maghiari din Tg-Mures.
    Vorbeam noi in romaneste pana cand se poticneau la un cuvant. „Lebedurile” spune unu. „lebaduile” il corecteaza altul. Isi dau seama ca oricum e gresit, trag un bozmeg si 20 de secunde consiliu de familie in limba materna care e varianta corecta la „lebede” 🙂
    Asta e una.

    Dar nici unu n-a mers pe ideea ca : ba astia sunt 2 (eu si nevasta) iar noi suntem 4 ( 6 cu copii) deci avem clar majoritate maghiara si e treaba lui daca ne intelege sau nu.
    Cum s-a mai zis, chestie de bun simt.

  9. Este amuzant cum se încurcă borcanele: vizitele între prieteni sau şuetele la o bere (contexte apărute cu participarea şi voinţa celor prezenţi) cu întâlniri ocazionale în liftul de la serviciu (inevitabilele evenimente zilnice ce apar fără voinţa expresă a participanţilor).

    Când mă văd în lift cu un coleg de serviciu, dincolo de „bună” nu cred că-i mai datorez vreun cuvânt în limba „comună”. Decât dacă am ceva să-i spun sau trebuie să-i răspund la ceva ce m-a întrebat.

    Este altceva când merg la o bere cu un ungur/român sau în vizită la unguri/români. Cu totul altceva.

    Dacă este nesimţire ungurească să grăieşti în lift în limba maghiară, atunci tot nesimţire este:
    1) să vorbeşti la magazine cu soţul/soţia/prietenul/prietena/cunoştinţa în maghiară („luăm perdele roşii sau verzi?” – în limba maghiară, dinaintea unei vânzătoare românce)
    2) să vorbeşti ungureşte în autobuz („mi-a venit ăla micu’ cu un haina ruptă de la şcoală, când l-am întrebat ce-a fost parcă era căzut din lună” – zise în limba maghiară înconjurat de români, care pot crede că plănuieşti alipirea Ardealului la Ungaria)
    3) să vorbeşti ungureşte pe stradă („sunt obosit, n-am chef de film în seara asta” – în limba maghiară, între români. „Oare ce-o fi zicând bozgoru’ ăsta?” – ar putea cugeta unii.

    Poate fi şi nesimţire la mijloc în asemenea instanţe? Poate fi, nu zic nu. La drept vorbind, habar nu ai ce grăieşte ungurul dacă nu stăpâneşti limba. Poate să zică „mă strânge un ciorap” sau poate să zică „moarte asupritorilor”.

    Deci NU ŞTII dacă ăla vorbeşte neutru, dacă te laudă sau dacă te înjură.

    Supoziţia mea este că, în covârşitoarea majoritate a cazurilor, vorbeşte NEUTRU, despre experienţele, bucuriile sau năcazurile lui.

    Concluziile, zic eu, se impun.

  10. @EGB imi pare rau dar tu cam amesteci borcanele :D. Practic ai bagat din nou in aceiasi oala exact diferentierele pe care le-am facut eu dinainte.

    1) Neconoscutii nu au nici o obligatie. Ce vorbesc eu pe strada sau in magazin, e treaba mea si numai a mea, indiferent daca e romana, maghiara sau afrikaans

    2) In momentul in care exista cea mai mica legatura devine de bun simt sa se foloseasca o limba comuna.
    Si nu ma refer doar la legaturi apropiate. Faptul ca e doar , „un coleg de munca de la alt etaj” nu are importanta.

    Vorbind intr-o limba pe care ei nu o cunosc automat creezi un zid in jurul tau, si ii elimini din spatiul tau personal. Practic ii bagi pe „ignore” si ii intorci spatele.
    Lucru care e considerat nepoliticos chiar si daca e „vecinul de la 4” pe care il vezi de 5 ori pe an.

    In fine, nici nu stiu cum am ajuns sa discutam astfel de chestii de baza.

  11. Discutăm chestii de bază pentru că este necesar, se pare.

    Nu, nu consider că faptul că îl cunoşti pe individ la nivel de „coleg de muncă de la alt etaj” este un argument suficient pentru a schimba limba de comunicare pentru înţelesul acelei persoane. Nu consider deloc.

    Şi nici nu este normal. În fapt, limba este pentru comunicare – dacă respectivul coleg nu este parte a discuţiei (iar faptul proximităţii fizice ori al muncii la aceeaşi companie nu îl transformă în aşa ceva) atunci nu este nevoie de o asemenea schimbare.

    Pentru român este uşor să taxeze drept nesimţire şi excluziune voită o anume manifestare a identităţii proprii – mai ales când o asemenea taxare este „ajutată” de prejudecăţi adânc înrădăcinate faţă de un grup sau altul. Deci nu este de mirare că se face tevatură în jurul ungurilor care vorbesc ungureşte în prezenţa românilor, etc.

    Dar pune-ţi două probleme:
    1) există asemenea atitudini viscerale de respingere faţă de alte limbi ninoritare? Faţă de saşi vorbind nemţeşte pe stradă (sau în lift), sau turci din Dobrogea, etc. Impresia mea este că reacţia este mai puternică în cazul ungurilor şi al limbii maghiare, ergo are rădăcini adânci în prejudecăţile antimaghiare.
    2) cum ar fi să ne punem în papucii ungurului şi să ne imaginăm puţin că suntem NOI minoritari într-o cultură majoritară. Ne întâlnim în lift cu un coleg român şi cu un coleg ne-român. În ce limbă îl salutăm pe ne-român? Eu zic că în limba respectivului (în „limba ţării”, să zicem). Dar în ce limbă vom vorbi cu românul? Vom folosi „limba ţării”? Vom folosi engleza în America, chineza în China şi portugheza în Mozambic? Eu cred că vom folosi ROMÂNA în toate situaţiile, exceptând cele în care este absolut necesar să folosim limba locului.

    Acest lucru elementar nu are de-a face procentajele de români şi unguri dintr-un loc dat (dacă-s mai mulţi români, atunci româna, dacă-s mai mulţi maghiari, maghiara). Are de-a face cu ce îi este omului mai la îndemână să folosească şi mai ales are de-a face cu cine este realmente interlocutorul.

    Şi e natural ca unui ungur să-i fie la îndemână să vorbească ungureşte cu ungurii, deşi pot fi români de faţă iar ungurul poate cunoaşte româna perfect.

  12. @EGB Pur si simplu am sa ignor exemplele tale generice despre ce limba vorbesti pe strada in Mozambic. Mi-am tocit destul tastatura sa explic ca nu ma intereseaza ce vorbesc strainii in liftul meu, la scara mea sau in Kuala Lumpur. Si nici nu ar trebuii sa interese pe nimeni

    Si am sa ignor si strawman tau, in care incerci sa transformi o simpla chestie de 7 ani de acasa in tensiuni etnice, cand eu am anuntat de la inceput ca vorbesc in termeni generali, indiferent de limba.

    In schimb hai sa ne oprim la :

    „”Şi nici nu este normal. În fapt, limba este pentru comunicare – dacă respectivul coleg nu este parte a discuţiei (iar faptul proximităţii fizice ori al muncii la aceeaşi companie nu îl transformă în aşa ceva) atunci nu este nevoie de o asemenea schimbare.””

    Deci daca sunteti 3 colegi de munca(de aceeasi etnie) si 2 incep sa vorbeasca de copii lor apoi te dau afara din camera sau pur si simplu iti intorc spatele si incep sa te ignore ( doar nu sunt copii tai !! , de ce ar comunica cu tine) E ok, nu ?
    Daca vii acasa si toti vecinii te ignora (doar nu au nici un mesaj important de transmis, de ce ar comunica cu tine). E ok . nu ?

    Diferenta temporala dintre aparitia limbajului articulat si codul bunelor maniere e de vreo cateva sute de mii de ani. Degeaba incerci sa pui egal intre ele.

    • Nu te stresa cu amicul egb… Asa e el… Mai special… Intelegi, nu?
      N-are nici un rost sa torni apa intr-o cana fara fund… Pierzi timpul. 😀

  13. @cum ar fi să ne punem în papucii ungurului şi să ne imaginăm puţin că suntem NOI minoritari într-o cultură majoritară. Ne întâlnim în lift cu un coleg român şi cu un coleg ne-român. În ce limbă îl salutăm pe ne-român? Eu zic că în limba respectivului (în “limba ţării”, să zicem). Dar în ce limbă vom vorbi cu românul? Vom folosi “limba ţării”? Vom folosi engleza în America, chineza în China şi portugheza în Mozambic? Eu cred că vom folosi ROMÂNA în toate situaţiile, exceptând cele în care este absolut necesar să folosim limba locului.

    Greşesti, Egy.
    Eu am trăit ani buni in US şi Canada unde erau comunităţi de români. Dacă era macar 1-one american de faţa şi parte din „grup” se vorbea în engleză, niciodată în română.
    Nu conteaza numerele, sa zicem la un chef cu 12 români şi 2 americani se vorbea toata noaptea in engleză, în româna doar din greşela ( beat, neatenţie, enervare, nici un american in „raza auditivă” ca să poată audă).

    Cei care nu respectau aceste reguli (se mai întîmpla cu unii chinezi sau arabi) fie că nu vorbeau engleza bine, fie că interpretau situaţia ca de fapt nefiind „de grup” (de exemplu într-un lift) ci exact ca pe stradă.

  14. @Ne întâlnim în lift cu un coleg român şi cu un coleg ne-român. În ce limbă îl salutăm pe ne-român? Eu zic că în limba respectivului (în “limba ţării”, să zicem). Dar în ce limbă vom vorbi cu românul? Vom folosi “limba ţării”?

    Da

  15. „1) există asemenea atitudini viscerale de respingere faţă de alte limbi ninoritare? Faţă de saşi vorbind nemţeşte pe stradă (sau în lift), sau turci din Dobrogea, etc. Impresia mea este că reacţia este mai puternică în cazul ungurilor şi al limbii maghiare, ergo are rădăcini adânci în prejudecăţile antimaghiare.”

    si impresia mea. la fel si cu steagurile, stemele. de pilda a fost megascandal cand au aparut pe niste felicitari din Ardeal oua cu „stema ungariei mari” (de fapt stema oficial a ungariei actuale), iar un politician a spus ca nu e normal sa apara insemnele altei tari. dar daca era SUA nu se mai ataca nimeni

  16. as vrea sa introduc o nuanta aici: e normal sa ai discutiile tale „private” cu colegii. si nu e frumos ca un al treilea sa traga cu urechea.

    oare cum zicem cand totusi vrem sa ne referim la ce am auzit dintr-o discutie privata? spunem: „am auzit din greseala”. desi nu e greseala 🙂

    asa ca, atunci cand nu e treaba noastra, nu e nici grupul nostru (femeile din exemplul lui Raducu, din cate am inteles, nu socializasera in minutele anterioare cu el) nu vad care e problema sa NU intelegem o discutie. In mod politicos nici nu ar trebui sa ascultam, dar, pentru ca e imposibil, politetea ne e ajutata de bariera lingvistica, in astfel de cazuri.

    E clar ca prima noastra reactie e de gen: „uite si ungurii/chinezii/turcii astia” (sau mai rau), dar ulterior, daca judecam la rece, trebuie sa ne dam seama ca nu era treaba noastra.

    dar una e o discutie in lift intre doua persoane care nu fac parte din grupul tau restrans in momentul ala si alta e cazul mentionat de Judit, cand esti cu un prieten de alta limba si, fara sa vrei, „aluneci” in limba pe care n-o intelege

  17. ma bucur ca fragmentul despre grupurile mixte a nascut atatea reactii, dar m-ar interesa opinia voastra si asupra altor parti. de pilda aceasta:

    „judit ferencz: ceea ce cred eu ca-i mai frustrant : politistii, militarii, etc, sunt romani. asta chiar deranjaza acolo
    Olahus: dar stiu ca politistii au inceput sa invete ungureste
    judit ferencz: sa fim seriosi cu invatalul ungureste. asta oricum se intampla la Oradea (n.m. vezi aici)
    Olahus: nu, am citit eu ca asa declarau. si am vazut la tv politist vorbind in ungureste, in Secuime
    judit ferencz: si eu am vazut, am cunoscut
    judit ferencz: daca sta suficient de mult, invata, e normal ; nu despre asta e v(or)ba, ci despre faptul ca in politia si armata nu sunt unguri. ma rog, (sunt) putini”

    Ei, ce parere aveti? Au motive sa fie nemultumiti ca nu sunt multi maghiari in politia si armata din zona? E asta o problema reala, sau una inchipuita. si, daca este reala, ce solutii ar putea adopta autoritatile? dar daca-i inchipuita?

    • In povestea cu politistii si militarii din secuime cred ca raspunsul e pe cat de simplu pe atat de enervant pentru secui: statul roman nu are incredere in etnicii maghiari pentru a le lasa situatia pe mana acolo. Ramane de stabilit doar daca aceasta lipsa de indredere e justificata sau nu.

  18. @olahus:

    Impresia mea e ca problema poate fi pusa si invers.
    Adica parerea ta si a altora care gandesc ca tine (in cazul exemplului meu cu „liftul”) – cum ca nu e nici o problema daca cele doua au vorbit in maghiara si ca cei care se „inflameaza” aici sunt doar posesori inraiti ai unor prejudecati anti-maghiare – poate fi influentata serios de faptul ca sunteti sau unguri sau romani cu puternice simpatii maghiare si atunci tindeti sa tratati „etnic” un caz care poate s-ar incadra numai la capitolul „bun-simt, lipsa de bun-simt”…

  19. Revin la spinoasa problemă a liftului, deci:

    Şi eu lucrez într-o instituţie cu lift. În aceeaşi instituţie mai lucrează alte câteve sute de persoane. Când sunt în lift cu colegii mei maghiari, vorbim, evident, în limba maghiară. Dar lucrez înt-o instituţie în care ni se mai fac observaţii din această cauză.
    Poanta: în aceeaşi instituţie lucrează şi germani. Ei vorbesc, fireşte, în germană. Inclusiv în lift. Şi nu li s-a făcut niciodată vreo observaţie.

  20. @Şi nu li s-a făcut niciodată vreo observaţie.

    Probabil pentru ca nici nu era cazul sa li se facă, adică germanii au ţinut totdeauna seama de context cînd au vorbit în germană (de asta nu li sa făcut chiar nici-o observaţie)..iar maghiarii au ţinut seama cu unele mici excepţii ( de asta li sa mai facut uneori, nu des ci doar rar atunci cînd se mai întîmpla).
    Inclusiv intr-un lift (mai mare) poate sa apara situaţia de 2-grupuri distincte– la fel ca intr-un bar unde poţi avea o masă de numai maghiari ce evident vorbesc tare şi distrează în maghiară si alta (doar la jumatate de metru mai încolo) unde se vorbeşte româna–

    • Domnule, nu e chair asa nici cu nemtalaii. Calatoream cu trenul, in compartiment alaturi de mine erau 2 romani. La un moment dat au venit doua persoane, au intrebat romaneste daca pot si ei sa se aseze in acel compartiment. Cand s-au asezat au inceput sa vorbeasca intre ei in germana. AM observat ca romanii se uitau holbati la vorbitorii in germana. Dupa vreo 3 ceasuri de calatorie acesti vorbitori de germana au coborat si din intamplare in aceasi statie s-au urcat alte 2 persoane, care au venit in compartimentul in care eram si eu. Au salutat romaneste au intrebat daca pot sa se aseze si ei. Apoi au inceput sa vb intre ei ungureste. Nu au trecut 5 minute unul din romani si-a facut vocea auzita si le-a spus sa vorbeasca romaneste ca doar sunt in Romania. Atunci nu m-am putut abtine si i-am spus ca cei ce au calatorit adineaori au vb numai in limba germana desi cunosteau limba romana si de ce nu le-a spus si lor acelasi lucru. Lasa domnule ca nici germanii nu sunt niste sfinti …

  21. Cealaltă problemă ridicată de Răducu mi se pare mult mai gravă. Cum adică statul nu are încrede în etnicii maghiari ? Fireşte, statul, prin instituţiile sale, nu declară aşa ceva, dar mă tem că în spusele lui Răducu există măcar un sâmbure de adevăr. Or, asta-i cu adevărat grav. Statul are cetăţeni, egali în faţa legii, cu aceleaşi drepturi şi obligaţii. Cel puţin teoretic.

  22. Faza cu politia/armata romana e poveste veche si cu siguranta adevarate inainte de `89

    Acuma sincer sa nu fiu nu sunt tocmai la punct cu componenta etnica a politiei in secuime, dar ma gandesc asa:
    Politia intotdeauna angajeaza local sau in cazul liceelor nationale absolventii sunt trimisi in locurile lor de bastina in marea majoritate a cazurilor.

    Practic ar trebuii sa existe abuzuri foarte mari ca sa elimini majoritatea absoluta a localnicilor . Interzicerea inscrierii in angajarile locale si liceele nationale, trimiterea absolventilor maghiari undeva in fundul Moldovei, ca pe vremea lui Ceasca s.a.m.d
    Chestii de care ar vuii ONG-urile , partidele etnice etc.

    Ca sa avem o argumentatie serioasa pe tema asta ar trebuii sa avem niste statistici oficiale pe marginea carora sa discutam.

  23. Ovidiu: grupurile de români cu 1 american sau canadian de care vorbeşti se aseamănă cu exemplul cu cei 2 români şi cei 2 maghiari la o bere. Acolo este vorba de oameni care au dorit să stea împreună la masă, la camping, la tenis, etc.

    Eu vorbesc de întâlniri ocazionale, unde oamenii se află în proximitate pentru că traseul lor se intersectează întâmplător. Repet: dacă eşti în lift cu un român în Kiev, vorbeşti cu el în ucraineană pt. că este un ucrainean de faţă? Mă îndoiesc. Aici nu e vorba de mers la bere împreună, nu e e vorba de vizite, nu e vorba de excursii pe munte laolaltă. E vorba doar că şi tu şi ucraineanul trebuie să ajungeţi la etajul 5 al aceleiaşi clădiri. Foloseşti ucraineana pt. aşa ceva? Hai să fim serioşi!

    Şi chiar şi în grupuri mai mari, să zicem 10 români şi un american care iau masa împreună apare acelaşi fenomen. Trebuie să recunoşti că nu pot vorbi 11 oameni deodată. Cei 10 români vor forma, inevitabil, mini-grupuleţe temporare de discuţie (2-3-4 persoane) şi doar 2-3 dintre români vor discuta cu americanul. Cum este şi firesc, cei 2-3 tomâni vor vorbi între ei englezeşte ca şi americanul să priceapă. Dar ceilalţi 7-8 români oare în ce limbă vor vorbi, câtă vreme americanul nici nu-i poate asculta? În engleză?

    Dacă zici că vor vorbi în engleză într-un sub-grupuleţ volatil format doar din români, sub-grupuleţ parte a unui grup mai mare de români şi un american, atunci înseamnă că suntem căzuţi în freză şi nu suntem capabili să sesizăm normalul nici în cele mai elementare situaţii.

    lvl100 zice că eu transform o problemă de bun-simţ într-una etnică. Eu o pun nu în termeni etnici şi nici de bun-simţ (oricum, nesimţirea nu are etnie, ea ţine de individ nu de limba maternă) ci în termeni umani şi comunicaţionali. Iar dacă nouă ne este mai firesc să ne exprimăm în română, eu zic că acest lucru elementar nu le poate fi refuzat ungurilor (şi niciunui neam, dealtfel).

    Nu are asta de-a face cu statutul de minoritar, majoritar, caracterul naţional al ţării sau mai ştiu eu ce. Are de-a face cu un spirit minim de toleranţă şi empatie faţă de cei diferiţi de noi (şi care, în fapt, nici nu-s aşa diferiţi).

    lvl100: această „comunicativitate” (uneori excesivă) este ceva specific culturii noastre. În culturile mai occidentalizate vecinii pot trăi ani de zile şi să nu se cunoască mai deloc. Acolo unde individualismul vine pe primul loc, nu te supără că vecinul „te ignoră” (prin limba vorbită sau nu) pentru că, de fapt, şi tu îl ignori pe el.

    La noi nu este aşa, scările de bloc sunt o transpunere la oraş a uliţelor satelor iar oamenii se şi încuscresc dacă stau la aceeaşi scara B. În societăţile mai mobile şi mai individualiste, unde simţul respectării distanţelor între indivizi este mai pregnant, asemenea lucruri nu se aplică.

    Deci, nu poţi cataloga drept nesimţire ceva ce nu se potriveşte culturii româneşti (care-i doar parţial urbanizată şi în curs – foarte lent şi abia la început – de occidentalizare).

    Apelul tău la cei 7 ani de-acasă este o sabie cu 2 tăişuri. Pentru că aceiaşi 7 ani de acasă ar trebui să ne înveţe empatia, compasiunea, generozitatea şi toleranţa la diversitate – lucruri cam absente atunci când te aştepţi ca un minoritar să renunţe la limba sa maternă (ceva ce ţine de fibra adâncă a individului) de dragul „armoniei” cu majoritarii.

    Eu zic aşa: şi minoritarii trebuie să se schimbe în sensul deschiderii spre majoritari, dar nici majoritarii nu-s scutiţi de asta. Iar o instanţă a unei asemenea deschideri este să fii capabil să auzi 2 colege unguroaice grăind în limba maghiară lângă tine iar acest fapt nici să te irite, nici să te facă să te simţi exclus de la ceva ce, oricum, nici n-ai fost invitat să participi.

  24. pentru lvl100,

    Statistici oficiale, mai greu. Oficial, în absolut nici o structură, instituţie etc. nu se face diferenţierea angajaţilor pe criterii etnice. Astfel de date nu există şi nici nu trebuie să existe. Însă pe site-urile Poliţiei, de pildă,apar numele celor din conducere. Ia vezi, câţi unguri sunt în fruntea IJP Harghita ? Câţi etnici maghiari (nu sau nu neapărat reprezentanţi UDMR) crezi că au fost din 90 la conducerea Ministerului Apărării, la Interne sau la SRI ?

  25. „[b]Cum adică statul nu are încrede în etnicii maghiari ?[/b]Fireşte, statul, prin instituţiile sale, nu declară aşa ceva, dar mă tem că în spusele lui Răducu există măcar un sâmbure de adevăr. Or, asta-i cu adevărat grav. Statul are cetăţeni, egali în faţa legii, cu aceleaşi drepturi şi obligaţii. Cel puţin teoretic.”

    Este foarte simplu. S-a dovedit in timp (de peste 90 de ani incoace) ca, in general, etnicii maghiari sunt foarte increzatori si obedienti in/fata-de structurile lor de conducere politica (pe de o parte), iar aceste structuri au ramas foarte fidele „urletului de durere” (citat dintr-un ziar budapestan al vremii) de dupa semnarea Tratatului de la Trianon: „nem, nem, soha!” [„nu, nu, niciodata (nu vom accepta in inimile noastre rezultatul acestui tratat)!”]… Iar aceasta fidelitate s-a manifestat in fel si chip, de la oribilele crime anti-romanesti din perioada de ocupatie dintre 1940 si 1944*, pana la mizeriile anti-romanesti cotidiene, din Romania post-decembrista.

    Dintre care mizerii anti-romanesti amintesc doar cateva, la intamplare:

    a. Cazul relatat de Dorin (parca asa il cheama) pe LC, despre situatia romanilor de pe Valea Nirajului, unde toate porcariile anti-romanesti se intampla cu acordul (daca nu si cu binecuvantarea sau chiar implicarea directa) a UDMR.

    b. Cazul implicarii fostului ministru L.Borbely in stabilirea traseului final al autostrazii Tg.Mures-Iasi. Caz tipic udemerist as zice…
    In 2007, pe cand UDMR guverna tara alaturi de PNL, proiectantii de la Iptana ofera Ministerului Transporturilor 3 variante de traseu pentru viitoarea autostrada Tg.Mures-Iasi, aratand pentru fiecare dintre ele, plusurile si minusurile de luat in calcul. MT decide pentru varianta Tg.Mures-Reghin-Ditrau…, varianta cea mai eficienta din practic toate punctele de vedere. Dar nu, UDMR-ului nu-i convine traseul, pentru ca acopera mai putine „zone maghiare” decat isi doreau ei si mai ales pentru ca trece prin Valea Gurghiului, o zona compact-romaneasca destul de saraca, ce sta ca un ghimpe in coasta nord-vestica a „secuimii”. Si atunci ce face UDMR-ul? Face presiuni prin ministrul L.Borbely (care numai la Transporturi nu era!) pentru ca sa se schimbe traseul ales cu varianta pe V.Nirajului-Sovata-Ditrau!!! Si pentru ca nu putea sa spuna pe fata adevaratul motiv, a explicat suspinand ca „acest traseu e cu cativa kilometri mai scurt si trebuie sa facem economie”… !!!??? Iar santajul merge si Guvernul accepta si aceasta magarie a UDMR-ului, desi neoficial toata lumea (politicieni si specialisti de la MT si CNADNR) e de acord ca acest traseu (prin Sovata) e doar dovada obsesiei udemereului de a favoriza cat mai mult etnicii maghiari in defavoarea romanilor si a interesului intregii tari pana la urma.

    c. Cazul purificarii etnice a primariei din Sf.Gheorghe de catre inocentul primar A.Antall. Nu mai intru in amanunte, fiind un caz relativ cunoscut. Dar caz tipic vizavi de felul in care se petrec lucrurile atunci cand romanii ajung sa fie condusi de unguri.

    d. Cazul mai vechi (1994 parca) al interviului luat de Horia Alexandrescu lui B.Marko la Tele7abc. Intrebat fiind de HA carui stat i-au jurat credinta vesnica parlamentarii UDMR stransi in catedrala catolica din Arad, Marko a inceput mai intai sa ranjeasca stanjenit, apoi a tacut crispat framantandu-se pe scaun aproape un minut (!!!), dupa care a raspuns cu un ranjet si mai stramb decat precedentul: „Romaniei, bineinteles…” Pe cine oare crede ca prosteste cetateanul asta cu „drepturi si obligatii egale”?

    e. Cazul Statuii „Libertatii” de la Arad. Iarasi un caz despre care s-a relatat pe larg. Intrebare: cum poti sa ai incredere in membrii unei etnii ai carei reprezentanti politici oficiali glorifica public pe asasinii (dovediti!!!) ai catorva zeci de mii de romani? Cum???

    f. Cazul bisericii ortodoxe din Vlahita (Harghita). Iarasi caz tipic despre cum se petrec lucrurile atunci romanii ajung sa depinda de maghiari. Sicane, figuri, refuz peste refuz, amenintari, venin si rautate din partea primariei (controlate de UDMR)… doar-doar vom reusi sa-i oprim pe romani sa-si construiasca biserica ortodoxa pe care si-o doresc. A trebuit sa intervina V.Vosganian si sa se faca public cazul pentru ca „concetatenii nostri loiali si de incredere” sa fie nevoiti sa inceteze abuzurile si sa se conformeze legii…

    g. Cazul maicutelor greco-catolice de la Odorhei. Rusinea-rusinii pentru maghiari si o dovada in plus de cat de multa incredere se poate avea in impartialitatea lor in raport cu romanii. A nu se uita aici nici ura pe care au exhibat-o si multi dintre localnici cu acea ocazie.

    h. Cazul placii comemorative ridicate de UDMR la Dej criminalului anti-roman Lorant Durai, un scriitor ungur ardelean, care sub pseudonimul Ducso Csaba a publicat in 1939 la Budapesta barbaria extrema intitulata „Nincs kegyelem!” („nici o indurare!”), carte in care ideamna in termeni patologici ungurimea sa extermine poporul roman traitor in Ardeal.

    Si din pacate exemplele pot continua „la nesfarsit”…

    Da, Judit, cel putin teoretic suntem cu totii egali in fata legii, dar trebuie sa fii complet orb sa nu vezi ca structurile politice ale maghiarimii ardelene una declara si alta fac atunci cand e vorba sa respecte legea si majoritatea romaneasca. Iar majoritatea asta romaneasca n-are voie si ea sa se apere in cazul asta? Sau noi suntem buni numai sa incasam si sa respectam doar noi legea, iar udemereii si cei care gandesc ca ei sa se conduca dupa legile lor paralele, imorale si anti-romanesti, iar cand ii prinzi cu matza-n sac sau incerci sa previi mizeriile lor (vezi faza cu militarii si politistii din „secuime”) sa sara in sus tipand ipocrit: parca eram egali in fata legii, ce, nu suntem si noi cetateni romani? Ba da, doar ca nu ati dovedit ca vreti (macar atat: sa vreti) sa fiti loiali cu adevarat statului roman. Exemplele de mai sus stau marturie!

    PS: Cand vorbesc la general despre maghiari nu o fac pentru a generaliza si a-i baga pe toti in aceeasi oala 😀 ci doar pentru pentru a incerca sa nu incarc foarte mult textul (cu un milion de dezambiguizari) si sa-l fac in felul acesta greu de parcurs. Din fericire, mai exista si alt fel de maghiari decat cei de tip udemerist. Daca i-am avea in vedere doar pe ei, n-ar fi nici o problema sa avem si politisti si militari maghiari, ba chiar si presedinte maghiar, la o adica…

    ___________________
    *Si nu ma refer aici numai la asasinatele propriu-zis, ci la toate formele criminale prin care s-a incercat atunci distrugerea romanimii din acea jumatate de Ardeal: torturi, profanari si distrugeri de biserici, alungarea peste granita a intelighentiei romanesti, trimiterea masiva in linia intai a frontului a unitatilor armatei ungare formate aproape exclusiv din etnici romani (cu scopul evident de a-i extermina), maghiarizarea in forta a numelor romanesti (sub amenintarea deportarii sau a deposedarii de bunuri si pamant), alungarea romanilor din scoli, licee, universitate si multe-multe altele…
    In plus, ce e cel mai dureros (si are legatura directa cu subiectul pe care-l discutam) e faptul ca toate marturiile arata ca [b]cei mai inversunati in comiterea acestor crime n-au fost nici soldatii armatei ungare, nici jandarmii veniti de la Budapesta si nici functionarimea adusa tot din „Ungaria Mica”, ci chiar localnicii, ungurii/secuii cu care, nu-i asa, romanii convietuisera pasnic timp de peste 20 de ani sub administratie romaneasca si care acum (sub Horthy), brusc se transformasera (prea multi dintre ei) in bestii cu chip de om. [/b]
    Oricat de naivi am fi (noi, romanii), nu putem fi atat de prosti incat sa ne inchipuim ca ungurul/secuiul s-a schimbat atat de radical (in bine) in ultimii 60-70 de ani…

  26. @”Cazul placii comemorative ridicate de UDMR la Dej criminalului anti-roman Lorant Durai, un scriitor ungur ardelean, care sub pseudonimul Ducso Csaba a publicat in 1939 …”

    am verificat pe net şi cred că UDMR ” a încercat” dar a eşuat, sau chiar este asa ceva acolo ?

    (….In 1992, filiala UDMR din judetul Cluj a incercat sa puna o placa comemorativa pe casa din Dej in care a trait si creat scriitorul Daday Lorand. Actiunea a fost blocata in justitie in momentul in care s-a aflat ca, de fapt, Daday era cel care care sub pseudonimul Ducso Csaba…)

    @Cazul Statuii “Libertatii” de la Arad. Iarasi un caz despre care s-a relatat pe larg. Intrebare: cum poti sa ai incredere in membrii unei etnii ai carei reprezentanti politici oficiali glorifica public pe asasinii (dovediti!!!) ai catorva zeci de mii de romani? Cum???…

    ia şi tu o poziţie mai nuanţată, nu pentru asta sunt glorificaţi ( şi nici trupele lui Avram Iancu nu au rămas nepătate de sînge nevinovat), sunt glorificaţi ca eroi ai revoluţiei din 1848..Din păcate toată istoria nationalismului e plină de încercări de purificări etnice, de masacre şi contra-masacre…Fiecare naţiune (maghiari, români, sîrbi, croaţi,..etc.) îşi compune o astfel de istorie fabulatorie despre „gloria şi dreptatea” de care totdeauna a dat dovadă.

  27. @E. Ferencz Judit

    Chiar m-am uitat putin pe net pentru Harghita-Covasna si se pare ca e cam aceeasi reteta la amandoua, din 3 cei mai mari mari sefi, 2 sunt romani si 1 maghiar.
    Nu e chiar ok ( ar fi trebuit sa fie invers) dar nici un monopol absolut al romanilor nu este.

    In fine, sefii mari conteaza mai putin, astea sunt posturi politice oricum.

    Ce ma intereseaza pe mine sunt statisticile privitoare la agentii din strada ca , doar astia sunt vazuti si inurati , nu ?Atunci am putea vedea daca plangerile in legatura cu prezenta abuziva a romanilor in armata/politie este adevarata sau doar un mit urban.

  28. Raducu

    Cunosc majoritatea cazurilor amintite de tine mai sus. Aș dori să te întreb, ce părere ai despre Avram Iancu, despre Andrei Șaguna, despre monumentele soldatului român necunoscut (care inevitabil a omorât și unguri) și lista ar mai putea continua?

    Aaa..l-ai uitat pe Wass Albert.

    Eu nu strig în gura mare toate aceste cazuri și nu mă plâng. Asta a fost cursul istoriei. Așa se întâmplă când 2 națiuni revendică același pământ. Eroul unora este dușmanul celuilalt. Diferența între noi este că pe tine te observ a 2. oară cuprins de patos.Știi tu care. Prima oară imi spuneai cât de norocoși au fost ungurii cu comunismul, că de nu, am fi fost deportați pentru groaznicele crime comise împotriva românilor.

    ”Sicane, figuri, refuz peste refuz, amenintari, venin si rautate din partea primariei.”

    Să nu crezi, că în alte părți, unde maghiarii sunt minoritari, situația e mai roz. Se practică același șicane pentru a obține ceva. Nu spun că e un lucru normal. Nu e. Tu cum ai face?

    • Cred ca trebuie sa explici un pic ce intelegi tu prin „patos” si (nu mai putin) sa argumentezi afirmatia asta a ta repetata precum ca m-as lasa cuprins de patos anti-unguresc.

    • Nu stiu la ce te referi cand amintesti de A.Iancu si A.Saguna. Vorbesc serios. Chiar sunt curios…

      Cat despre „monumentele soldatului român necunoscut (care inevitabil a omorât și unguri)”, pot sa-ti spun ca e o mare diferenta intre a omori pe cineva in razboi, intr-o lupta fata-n fata, ca soldat si a omori masse de civili nevinovati. O diferenta ca de la cer la pamant. Tin sa-ti aduc aminte ca exista si astazi in tara monumente funerare (si nu ma refer aici la pietrele funerare propriu-zise) inchinate soldatilor inamici Romaniei in diverse razboaie (inclusiv rusi!), monumente care sunt ingrijite pe spezele statului roman si care nu deranjeaza pe nimeni. Oamenii si-au facut datoria de soldat pentru tara lor si au murit ca niste eroi. Spre deosebire de un Lorant Durai sau a generalilor de la ’48, care au indemnat-la sau au dat ordin sa se comita crime impotriva oamenilor nevinovati, neimplicati in vreun razboi si lipsiti de aparare. Acestia se cheama criminali in toate limbile pamantului.

      Iar sarmanul „soldat necunoscut” nu si-a facut la randul lui decat datoria fata de tara. A luptat ca soldat si si-a dat viata in lupta, pe front. Asta nu e o crima, Istvane. In plus, iarta-ma, dar e comica afirmatia ta cu „inevitabil a omorât și unguri”… De unde stii asta? Eu am vazut un documentar in care se arata ca acesta (soldatul necunoscut) a fost ales dintre cei care au cazut in luptele din sudul Moldovei de la 1917. Din cate stiu eu, atunci noi am luptat cu germanii, nu cu ungurii. Iar daca au fost si unitati maghiare (sincer, nu stiu exact), atunci e foarte probabil ca acest soldat sa fi omorat si romani din aceasta armata, avand in vedere proportia insemnata a acestora acolo (v. discursul pe aceasta tema al lui Maniu in Parlamentul budapestan din 1909). So what? Omul e un erou-simbol pentru toti ceilalti. Crede-ma ca nu ma deranjeaza si n-o sa ma deranjeze niciodata sa vad in Ungaria sau Romania monumente ridicate soldatului maghiar care a luptat corect pentru tara lui (chiar impotriva Romaniei). Nu ma deranjeaza sa vad monumente pentru rusi, d-apai pentru unguri… Insa nu si pentru criminali. Sper ca intelegi diferenta.

    • „Aaa..l-ai uitat pe Wass Albert” – Nu cunosc prea bine cazul Wass, asa ca n-am vrut sa spun prostii. Dar daca tot l-ai amintit, poate imi/ne dai tu cateva amanunte… 🙂

    • ” Așa se întâmplă când 2 națiuni revendică același pământ”

      Gura pacatosului adevar graieste. Deci recunosti ca inca revendicati Ardealul, nu? Si atunci cum vrei, prietene Istvan, ca statul roman sa aiba incredere in voi si sa lase politia si armata din Harcov pe mana maghiarilor? Sau sa dea autonomie „Tinutului Secuiesc”? Chiar crezi ca suntem o natiune de sinucigasi? Om avea noi multe si urate defecte, dar nu si pe acesta. Crede-ma ca genocidul din anii 1940-1944 este inca foarte viu in mintile si inimile tuturor romanilor (chiar daca tu incerci sa iei in balon crimele de atunci – „imi spuneai cât de norocoși au fost ungurii cu comunismul, că de nu, am fi fost deportați pentru groaznicele crime comise împotriva românilor”). Si nimeni (dintre romani), oricat de imbecil ar fi, nu-si mai doreste sa mai vada vreodata vreo bucata din tara asta intrand din nou pe mana maghiara si crimele de atunci repetandu-se, fie si numai partial. Nu stiu daca intelegi asta. Cred ca nu prea intelegi…

  29. Îmi pare rău domnule Răducu, nici dumneavoastră nici alți foarte mulți români nu vă puteți pune îmi pielea unui minoritar. De aceea, nu cred pe nimeni când plânge cu lacrimi de crocodil pentru nerespectarea drepturilor minorităților românești de peste granițe.

    Repet: ce ție nu-ți place, altuia nu-i face, altfel se cheamă ipocrizie.

    • Domnule Clej, imi pare la randul meu rau ca trebuie sa va aduc aminte ca situatia (conditia) minoritatilor romanesti din jurul Romaniei nici nu se compara cu cea a minoritatilor traitoare in Romania. In sensul ca ne-romanii de la noi au mult mai multe drepturi decat ar putea sa aiba vreodata romanii minoritari de afara (poate cu exceptia celor din Voievodina). Nu ma refer aici bineinteles la romanii din R.Moldova de pana la Nistru, pentru ca acolo ei nu sunt minoritari.

      Tare mult as vrea sa vad si romanii/aromanii din Grecia, Albania, FRI Macedonia, Bulgaria, Serbia sud-dunareana, Ungaria si Ucraina avand aceleasi drepturi pe care le au minoritatile de la noi. Dar stim amandoi ca lucrul acesta nu se va intampla niciodata. Eu unul as fi foarte multumit daca ar duce-o la fel de „rau” ca ungurii de la noi, sa zicem…

      „Îmi pare rău domnule Răducu, nici dumneavoastră nici alți foarte mulți români nu vă puteți pune îmi pielea unui minoritar” – Din moment ce spuneti asta, deduc ca dumneavoastra va puteti pune in pielea unui minoritar. Daca e asa, atunci o sa va rog sa ne povestiti si noua, celorlalti, cum e.

      „ce ție nu-ți place, altuia nu-i face, altfel se cheamă ipocrizie”. – De acord, in principiu. Dar puteti sa si explicati la ce anume (concret, cazuri) v-ati referit cand ati dat exemplul acesta?

      • ba se compara, depinde ce minoritati romanesti (nu) privesti.

        In Timoc e rau, in schimb in Voivodina romana e limba co-oficiala (vezi aici http://ro.wikipedia.org/wiki/Voivodina). In Ungaria, romanii au autonomie culturala, prin intermediul Autoguvernarii pe tara si autoguvernarilor locale.

        fenomenul prin care etnici maghiari, din Ungaria si chiar din Romania, ajung in conducerea Autoguvernarii, nu trebuie pus doar pe seama legislatiei permisive unguresti*, ci si pe seama divizarii micii comunitati romanesti. iar asimilarea unei mari parti dintre romanii de acolo, este in prezent una pasiva, deci nedirijata de Budapesta, dupa cum a mentionat si Basescu http://www.divers.ro/accent_ro?wid=37454&func=viewSubmission&sid=9632 (la fel cum si turcii si tatarii nostri sunt afectati de asimilarea pasiva).

        ––––––––––
        *nici la noi nu se interzice reprezentarea minoritarilor de catre majoritari, si totusi nu vezi in fruntea UDMR vre

  30. lvl100,

    după cum spuneam, statistici referitoare la etia agenţilor din stradă nu există. Cel mult, agentului angajat în localităţi cu populaţie maghiară de peste 20 % i se poate cere să vorbească cât de cât limba maghiară. Dar nu despre asta vorbim acum. Şi nu e vorba nici despre „prezenţa abuzivă” a românilor în aceste structuri. E vorba despre neîncredere reciprocă, alimentată de mitizarea excesivă, ba chiar abuzivă, vezi commurile de mai sus, ştii tu care.

  31. „” Așa se întâmplă când 2 națiuni revendică același pământ”

    Gura pacatosului adevar graieste. Deci recunosti ca inca revendicati Ardealul, nu?”

    Te rog sa imi ierti limbajul, insa la faza asta deraiezi rau. Istvan se referea la ce s-a intamplat in trecut. Acum, tot ce revendica UDMR este autonomia. Si chiar daca ar revendica mai mult,Romania are un trata cu Ungaria. Apoi, suntem in UE si mai ales in NATO, suntem stat cheie in schema aliantelor SUA (motiv pentru care Biden a vizitat Bucurestiul, Praga si Varsovia, nu Budapesta, Praga si Varsovia) si nu se mai pune problema sa pierdem Transilvania. De aceea e caraghios, daca nu grav, sa te mai imaginezi pe la 1848 sau in perioada cedarii Ardealului de Nord.

    In plus autonomia este urmarita in mod pasnic, chiar daca uneori la limita legalitatii sau ilegal. Nu e nimic in comparatie cu ce s-a intamplat in tara Bascilor (http://en.wikipedia.org/wiki/ETA ), nici macar in comparatie cu Tirolul de Sud ( http://it.wikipedia.org/wiki/Comitato_per_la_liberazione_del_Sudtirolo#Bilancio ). Si, cum spunea si Judit, nici nu si-a pus cineva problema respectiva in mod serios in Secuime. Deci e caraghios sa vorbesti despre repetarea crimelor din perioada Horthysta sau de la 1848 cand nici macar terorism nu a existat.

    Dar hai sa ne mai uitam un pic la cazul Tirolului de Sud. Cu tot terorismul (care, s-o spunem drept, a afectat mai mult militari decat civili) Italia a cedat presiunilor internationale si a acordat o larga autonomie provinciei (in italiana, Alto Adige), ca si provinciei alaturate, Bolzano. Tirolul de Sud se afla la GRANITA cu Austria (patria mama pentru tirolezii de limba germana), nu in interiorul Italiei, precum Secuimea. Deci, urmand logica ta, trebuia demult sa fie anexat de Austria. Or nu s-a intamplat asa. A fost semnat un tratat cu Viena, in 1969 (justificabil, tinand cont de caracterul de granita a provinciei http://en.wikipedia.org/wiki/History_of_South_Tyrol#The_second_agreement), s-a acordat o larga autonomie proviciei (ca si provinciei vecine, Trentino, majoritar italofona, impreuna cu care formeaza o regiune italiana) , iar actele teroriste au incetat in anii ’80. Mai mult, Tirolul de Sud a intrat intr-o Euroregiune cu tirolul Austriac.

    Desigur, lucrurile nu sunt perfecte, vezi de pilda distribuirea functiilor (si, partial, a locuintelor construite din fonduri publice) in functie de etnie, care a reusit sa asigure pacea regiunii dar contravine legilor europene http://www.provinz.bz.it/english/overview/linguistic.htm . Insa cazul Tirolului de Sud, regiunea autonoma cea mai asemanatoare, din punct de vedere istoric si identitar*, cu Secuimea arata ca frictiunile interetnice pot fi rezolvate pasnic in cadrul unei autonomii. Nici vorba de pogromuri sau anexare.

    Asta nu inseamna ca trebuie sa militam pentru autonomie in Secuime (pentru ca 1. exista si diferente intre cele doua zone 2.cine va avea mai mult timp sa sape pe internet va gasi mai multe puncte slabe ale modelului sud-tirolez) ci doar ca trebuie sa privim cererile autonomiste in context european contemporan. Una e situatia din 1940-1944 din Ardealul de Nord, cand Romania nu avea nici un control asupra regiunii, si alta poate fi situatia intr-o regiune autonoma dintr-un stat UE, care trebuie sa functioneze conform constitutiei tarii si regulilor democratiei.

    Revenind la chestiunea de la care ai pornit -merita sau nu acordat incredere elitei politice maghiare, ai amintit de abuzuri in Secuime la adresa unor etnici romani. Ei bine, daca se stie de problemele din zona, este si pentru ca Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii (CNCD) a sanctionat mai multe cazuri de discriminare. (vezi si aici http://www.romanialibera.com/articole/articol.php?step=ecouri&id=9375 ). Iar la sefia CNCD era Asztalos Csaba, originar din UDMR.

    Totodata, sa nu uitam ca referendumul pro-autonomie din 30 noiembrie 2008 nu a avut loc si gratie implicarii prefecturii Covasna, condusa de Gyorgy Ervin (si el provenit din UDMR) http://www.jurnalulbtd.ro/articol-Asa-zisul-Referendum-pentru-autonomie-de-la-Sfantu-Gheorghe-nu-va-mai-avea-loc-14-1623.html .

    asta fiind doua exemple de actiuni in favoarea legilor statului roman luate de catre functionari nu doar unguri, ci si UDMR-isti. Nu spun ca, luati la bani marunti, cei doi nu ar fi avut si momente cand nu au actionat corespunzator (as da exemplul publicatiei sovine Europai Ido, nesanctionata de CNCD), ci doar ca respectarea legii de catre un maghiar ESTE posibila si, daca s-ar vrea, s-ar putea gasi maghiari si mai corecti si competenti pentru posturi cheie in armata si politie.

    *istoric, pentru ca a facut parte din Austro-Ungaria, la fel ca Ardealul si, implicit, zona secuiasca. Mai mult, o mare parte a locuitorilor au cerut alipirea la Austria dupa al doilea Razboi Mondial. Identitar, pentru ca avem o majoritate vorbind o limba minoritara in tara respectiva si o minoritate vorbind limba majoritara. Diferenta majora o constituie faptul ca Secuimea NU se afla la frontiera. Un motiv in plus sa renuntam la paranoia privind pierderea ei.

    • „…respectarea legii de catre un maghiar ESTE posibila si, daca s-ar vrea, s-ar putea gasi maghiari si mai corecti si competenti pentru posturi cheie in armata si politie”.

      Da, si eu cred la fel!
      De aici trebuie pornit. De la oamenii neotraviti sufleteste cu ura/prejudecati fata de romani, de la oameni care sunt intai oameni si abia apoi unguri… Ma tem ca daca i-am gasi, acestia ar fi ceruti de romani in toate colturile tarii, ca sa-i inlocuiasca pe coruptii si incompetentii care paraziteaza pe acolo (ma refer aici mai ales la Politie).

    • Nu e nici o problema pentru faza cu „deraierea”… 🙂 Pari un om sincer in toate si nu am cum sa ma supar pentru asta. Dimpotriva, apreciez ca ai curajul sa spui ceea ce gandesti.

  32. Apropo de 1848, ti-ai imaginat vreodata ca si trupele lui Avram Iancu au omorat niste civili nevinovati? Vezi de pilda aici http://www.scribd.com/doc/12746341/Secuii-si-romanii la pagina 4, despre uciderea unor locuitori maghiari din Scaunul Mures.

    Si or mai fi fost si in alte zone -lucrarea se refera la Secuime, iar istoricii nostri sunt atat de influentati de nationalism, incat este greu sa gasesti mentiuni de crime romanesti la 1848-1849 in alte parti. Cel putin online, unde e cel mai usor de consultat resursele.

    Tot in lucrarea respectiva gasesti si ce au mai facu unii romani secuilor (si invers, fireste). Asa ca si ei, urmand rationamentul tau, s-ar putea intreba daca sa aiba incredere in romani. Dar, repet, traim in 2009, nu in 1941, nici la 1848. Trebuie sa ne raportam la problemele de acum (cum ai facut doar partial si aceasta cu exagerari -de pilda faptul ca UDMR a insistat ca drumul prin Secuime nu e doar o dovata de solidaritate etnica, ci si politica -partidele vor ca sa fie favorizate zonele pe care le controleaza, e normal)

    Apropo de 1848, uite ce scrie un urmas de revolutionari romani:
    „Familia buncii mele este atestata ca participanta la revolutia de la 1848. Stra-stra-stra bunicul meu a fost croitorul satului iar prosoapele din biserica de la Tebea sunt realizate de familia Evutianu din care ma trag si eu. Bunicii mei la fel ca si altii din generatia lor, mai au o aversiune fata de cei ce le-au omorat acum 160 bunicii… eu nu o mai am, fiindca poate si ai mei au omorat bunicii altora si sincer iubesc Romania mai mult decat o iubesc alti romani 100% sau asa zisi nationalisti.”
    http://athenian-legacy.com/2009/10/unguri-in-romania/

    • „Trebuie sa ne raportam la problemele de acum (cum ai facut doar partial si aceasta cu exagerari -de pilda faptul ca UDMR a insistat ca drumul prin Secuime nu e doar o dovata de solidaritate etnica, ci si politica -partidele vor ca sa fie favorizate zonele pe care le controleaza, e normal)”

      Iarta-ma, dar aici gresesti profund!

      In temeiul principiului enuntat de tine aici se poate justifica orice abuz. De exemplu:

      1. Se poate justifica schimbarea proportiei etnice in orasele mari ardelene din perioada lui Ceausescu. [solidaritate etnica romaneasca]

      2. Se poate justifica lipsa de investitii serioase din partea statului roman in infrastructura si dezvoltarea generala a Harcov-ului. [solidaritate etnica romaneasca – „mai bine investim la ai nostri, in zone majoritar romanesti”]

      3. Se poate justifica practic orice actiune de purificare etnica (violenta sau non-violenta), din orice parte ar veni ea. [aceeasi solidaritate etnica]

      Practic, asa se poate justifica orice nebunie etnica. Si ma mir cum tocmai tu, un anti-nationalist declarat, asumat si activ, poti sa te alaturi dusmanilor tai ideologici doar pentru a justifica o actiune ilegala si imorala a UDMR si pentru a discredita ideea ca udemeristii sunt doar o uriasa massa de ipocriti si trisori (ok, cu exceptiile care nu fac decat sa intareasca regula).

      In plus, ceea ce spui tu cautioneaza si acuzatia pe care UDMR-ul a respins-o in termeni furiosi de fiecare data, aceea ca pe ei (udemeristii) nu-i intereseaza binele national al Romaniei, ci doar cel regional, ardeleano-maghiar. In cazul cu traseul viitoarei autostrazi Tg.Mures-Iasi, UDMR a dovedit clar ca o doare fix in cot de interesul national al Romaniei si nu doreste decat binele exclusiv al minoritatii maghiare de aici, in raspar fata de majoritatea romaneasca. Asta vrei tu oare sa cautionezi, olahus?

      • „UDMR a dovedit clar ca o doare fix in cot de interesul national al Romaniei si nu doreste decat binele exclusiv al minoritatii maghiare de aici…”

        Binele exclusiv al minoritatii maghiare de aici, asa cum il intelege ea, UDMR. Nu ca acest „bine”-udemerist este unul cu adevarat BUN pentru maghiarii de aici…

      • pai in comentariu eu am pus accentul pe solidaritatea politica, nu pe cea etnica. Si tocmai asta incercam, nu sa cautionez solidaritatea etnica, ci sa te iti sugerez si o explicatie politica. Sa inlocuiesti UDMR cu PD-L sau PDSR sau PNL si zonele respective cu altele, in care „stapanesc” partide „romanesti”. La fel cum Nelli spunea in alta parte ca daca se schimba unguri cu romani in secuime prin diverse institutii publice, nu e din cauze etnice ci din cauze politice (iar eu zic ca din ambele):

        „trebuie sa ne raportam la problemele de acum (cum ai facut doar partial si aceasta cu exagerari -de pilda faptul ca UDMR a insistat ca drumul prin Secuime nu e doar o dovata de solidaritate etnica, ci si politica -partidele vor ca sa fie favorizate zonele pe care le controleaza, e normal.”

        si nu stiu daca e normal conform primului sens din DEX „Care este așa cum trebuie să fie, potrivit cu starea firească”, obisnuit , firesc, natural.” dar sigur este obisnuit pentru Romania. Ca e bine sau rau, e de vazut.

        acum, eu am pornit de la premiza ca toata zona pentru care s-a batut UDMR e condusa de primarii sai. Daca am descoperi ca majoritatea primarilor din localitatile prin care trece varianta UDMR sunt din PCM, atunci ar fi clar (doar) solidaritate etnica.

        apropo, se pare ca la Ditrau primarul, desi etnic maghiar, e independent. http://en.wikipedia.org/wiki/Ditr%C4%83u Deci e posibil sa-si fi spus, in mintea lor, ca portiunea de drum nu ii avantajeaza pentru ca 1. trece prin zona aia de romani unde clar nu sunt primari UDRM 2. se sfarseste intr-o localitate in care sefu’ nu e al lor (desi posibil sa controleze consiliul). Asa ca, ce si-or fi zis, hai sa insistam pe varianta pe la Sovata, unde e Ferenc Peter, de la noi http://en.wikipedia.org/wiki/Sovata plus ca mai trece prin localitati cu primar udmr-ist (asta e „assumption”-ul meu, e de verificat).

  33. @Raducu
    pai li se reproseaza maghiarilor (o parte din ei) ca inca traiesc in trecut dar in acelasi timp tot noi le scoatem ochii cu : „da baaa da in 1848 cand ne-ati omorat, blah blah blah”

    Hai sa zicem, poate daca mai apare vreunu ca pe Limba cailor cu „moama ce model de democratie , capodopera a multiculturalismului de veneau elvetienii sa ia notite de la noi, era inainte de 1919” mai inteleg sa te aprinzi.

    Dar realpolitik-ul zilei de azi trebuie tratat cu realitatile de azi, nu cum ieseau unii cu furci si topoare acu 200 de ani. Din pacate, asta e valabil pentru ambele parti

    @Olah „In Ungaria, romanii au autonomie culturala, prin intermediul Autoguvernarii pe tara si autoguvernarilor locale. ”

    Comparatia cu Ungaria in domeniul asta intotdeauna m-a facut sa zambesc.

    Cel mai probabil e, ca daca secuii erau de toti cam 1000 de suflete, si ocupau doar 2 sate pe o raza de 30 km2, nimeni nu ar fi intrecut superioritatea legislatiei romanesti in domeniul autonomiilor 🙂 🙂 🙂

    • normal ca e o diferenta de numar si e usor sa dai mai multe drepturi unor minoritati mici si (cel putin in cazul romanilor) divizate. dar Raducu nu se referea la numere, doar la drepturile romanilor din jurul tarii.

    • „pai li se reproseaza maghiarilor (o parte din ei) ca inca traiesc in trecut dar in acelasi timp tot noi le scoatem ochii cu : “da baaa da in 1848 cand ne-ati omorat, blah blah blah”
      Hai sa zicem, poate daca mai apare vreunu ca pe Limba cailor cu “moama ce model de democratie , capodopera a multiculturalismului de veneau elvetienii sa ia notite de la noi, era inainte de 1919″ mai inteleg sa te aprinzi.
      Dar realpolitik-ul zilei de azi trebuie tratat cu realitatile de azi, nu cum ieseau unii cu furci si topoare acu 200 de ani. Din pacate, asta e valabil pentru ambele parti”

      lvl100,

      Cand am facut referire la masacrul romanilor de la 1848, n-am facut-o din senin, ca sa justific te-miri-ce… Am facut-o in legatura cu acea statuie zisa a „libertatii”, pe care, culmea ipocriziei, au declarat (udemeristii) ca o vor ca simbol al reconcilierii intre romani si unguri.

      Stau si ma intreb cum ar fi fost sa avem si noi un general care sa fi ordonat masacrarea a 40.000 de unguri nevinovati si sa-i ridicam o statuie pe care s-o numim a „libertatii” si s-o amplasam in centrul orasului Miercurea Ciuc, „ca simbol al reconcilierii intre romani si unguri”… Iti dai seama cata reconciliere si iubire ar fi hoinarit prin inimile sarmanilor secui? S-ar fi innegrit de atata reconciliere…

      And the point is: am facut recursul la istorie tocmai pentru a arata cat de ipocrita e UDMR, care prin acea statuie dezgroapa ea (UDMR) mortii si ne obliga sa ne uitam in trecut!…. Dupa care tipa: „reconciliere, suntem cetateni egali, de ce ne tratati ca pe cetateni second-hand, etc…” Dupa umila mea parere, mai mare dusman al maghiarimii din Ardeal decat UDMR-ul nu exista!!!!

      lvl100, este sau nu este scandalul asta cu statuia parte a realpolitik-ului zilei?

      Inteleg, daca as iesi pe strada si m-as duce la primul ungur care-mi iese in cale sa-l strang de gat pentru ca niste conationali de-ai lui au omorat cateva zeci de mii dintre ai mei acum mai bine de 150 de ani, sa fiu luat de nebun, dar sa-mi fie cu iertare, cei care dezgroapa mortii sunt tocmai UDMR-istii, nu romanii…

      Daca ai citi mai cu atentie postul meu cel lung de mai sus, ai vedea ca acolo toate cele 8 exemple date de mine sunt cazuri de actiuni ale UDMR-ului acum, dupa 1989!… Dintre care doar 2 se refera la trecut, dar ambele descriu cazuri provocate de UDMR… Daca nu vor sa dezgroape mortii, ce-i impiedica sa termine cu aceste porcarii (cu statui si placute si alte tampenii) prin care provoaca si irita majoritatea romaneasca. Nu se pot rezuma oare la simboluri maghiare care nu au mainile patate de sange romanesc? In loc sa-i promoveze pe Ady Endre, de exemplu, sau Korosi Csoma, Matia Corvin, Imre Nagy, sau chiar Sandor Petofi (desi omul are niste pagini oribile despre romani) – am mentionat doar cativa care mi-au venit acum in minte – ei nu, vor musai sa-l comemoreze pe psihopatul de Ducso Csaba. Pai asta e ca si cum noi i-am ridica statui lui Vadim. Dar din cate stiu, noi i-am tras un binemeritat sut in fund lui Vadim din Parlamentul Romaniei (pacat ca s-a strecurat dementul in cel de la Bruxelles). Ei insa sunt binemersi tot acolo, in aceeasi formula dinozaurica (Marko, Frunda, Veresstoy, Winkler, Borbely et comp) + ciracii mai noi, dar la fel de sovini (A.Antall, R.Raduly, Toro) si provoaca in continuare mizerie intre romani si unguri. Asta-i diferenta.

  34. @E. Ferencz Judit „”Şi nu e vorba nici despre “prezenţa abuzivă” a românilor în aceste structuri. E vorba despre neîncredere reciprocă, alimentată de mitizarea excesivă, ba chiar abuzivă, vezi commurile de mai sus, ştii tu care.””

    Pretinsa ocupare masiva a posturilor in armata/politie de catre romani nu e un lucru abstract. O idee , o conceptie , un sentiment care poate fi interpretat din mai multe puncte de vedere sau care sa fie raspindit de-a lungul zvonurilor

    Ci e o chestie concreta, palpabila, verificabila. Secuiul este sau nu este inconjurat de 10.000 de politisti adusi din Botosani( asta nu poate porni de la un zvon, ca localnic iti stii ce politisti sunt pe strada ta, in orasul tau, in judetul tau.)

    Chestia mi se pare importanta pentru simplul motiv ca ambele variante de raspuns sunt nasoale.
    Daca e adevarat atunci e un abuz al statului roman.
    Daca este fals iarasi e un lucru foarte grav, inseamna ca o parte din secuime a ales sa imprastie cu buna stiinta un zvon nefundamentat.

  35. Domnule Olahus, vă luptați cu morile de vânt: partizanatul și ipocrizia sunt caracteristicile naționaliștilor – noi suntem mai buni decât ei, altceva nu ne interesează.
    Mă tem că e o pierdere de vreme, ca și pe Limba Cailor.

    Invit pe cine are ceva inteligent de spus să o facă, în mod civilizat, în paginile revistei ACUM http://www.acum.tv.

  36. @Petru Clej

    Ati uitat sa pomeneniti de vestita sintagma „nationalisti de mucava”, cam ca in 99% din posturile d-voastra.

    Pai se poate dom`le ? N-are farmec fara.

  37. Domnule Clej, pentru mine nu toti nationalistii sunt la fel. Exista ultranationalisti, cu care chiar iti pierzi timpul, si mai exista oameni de buna credinta, cu diverse (alte) nuante de nationalism, de la cele din zona nationalismului moderat, pana la nuante de nationalism radical. In ceea ce-l priveste pe Raducu, vreau sa cred ca e un radical cu inclinatii ultranationaliste, dar un om de buna credinta, si care nu pune nuante in discurs doar ca sa il faca publicabil pe acest blog (ceea ce, recunosc, am crezut cu cateva zile in urma)

    Recomand si eu paginile revistei Acum http://www.acum.tv. , una dintre putinele publicatii care face nu doar procesul comunismului, ci si al ultranationalismului

  38. @lvl100: sintagma „nationalisti de mucava” este foarte buna, arata ca exista si nationalisti adevarati -pentru mine, nationalistul adevarat este cel care pune accent pe natiunea civica (totalitatea locuitorilor unei tari) in detrimentul celei etnice.

    Doar ca, asemeni tuturor expresiilor puternice,poate fi demonetizata prin folosirea prea deasa.

    Daca tot vorbim de nationalism de mucava, recomand articolul domnului Clej, http://www.romanialibera.com/editorial/editorial.php?step=articol&id=375

  39. „Cand am facut referire la masacrul romanilor de la 1848, n-am facut-o din senin, ca sa justific te-miri-ce… Am facut-o in legatura cu acea statuie zisa a “libertatii”, pe care, culmea ipocriziei, au declarat (udemeristii) ca o vor ca simbol al reconcilierii intre romani si unguri.”

    Nu statuia e un simbol al reconcilierii, ci parcul din care face parte, si in care se afla si un arc cu statuile lui Avram Iancu si altor fruntasi revolutionari romani. Vezi aici:
    http://www.welcometoromania.ro/Arad/Arad_Parcul_Reconcilierii_r.htm

    totodata: spui ca acei 13 generali au omorat romani. Imi poti dovedi ca TOTI au dus lupte pe teritoriul Ardealului deci PUTEAU sa omoare si civili? Nu cer dovezi ca toti au omorat civili nevinovati, si nu doar combatanti, ca-s cam greu de gasit (dar daca ai, perfect). Insa, atentie, nu vreau link de la articolul Ziua despre monument (care vorbeste general, despre „istorici”, fara sa spuna vreun nume) si nici de la bloguri care publica informatii pe acelasi principiu: generalizare + necitare exacta a surselor.

  40. olahus@ : Tot in lucrarea respectiva gasesti si ce au mai facu unii romani secuilor (si invers, fireste).

    Da foarte interesant eseul acela al profesorului Stefan Bruno si bine documentat mai ales ca foloseste si date pe care nu prea le gasesti in alte lucrari românesti si unguresti .De exemplu date ale unor recensaminte facute de austrieci de-a lungul timpului .Ar trebui sa dai si altfel de exemple nu doar cele referitoare la atrocitatile comise intre români si unguri. De exemplu date despre localitati românesti in zona , vechi de cateva sute de ani sau date precum cele din recensamintul facut de generalul Buccow , date din care ne putem face o idee privind numarul românilor din zona in anumite epoci. Ca sa vedem ca n-au aparut românii acolo in anii ’70 odata cu industrializarea intreprinsa de Ceausescu. Că unii asa cred.
    Oricum e clar ca in rindul ambelor nationalitati circula niste prejudecati si mituri aberante referitoare la ceilalti. Cum sint chestiile astea cu masacrele si ungurii bautori de singe. Nu ca nu ar fi fost excese si lucruri reprobabile. Si reciproc chestia cu românii care au impinzit zona adusi de comunisti .nu ca n-ar fi existat colonizare industriala dar mult sub proportiile intilnite in alte zone ale tarii si zonele din care s-au adus fiind in special alte regiuni din Transilvania mai putin Oltenia si Moldova.

    • apropo de asta

      În timpul Primului Război Mondial, atât francezii, cât şi germanii tipăreau broşuri de propagandă în care-i prezentau pe inamici drept brute ucigaşe şi violatoare, monştri cu faţă umană care nu merită decât exterminarea. Erau şi prezentate cazuri concrete, cu detaliile cele mai revoltătoare: femei molestate în grup, prunci dezmembraţi, bătrâni torturaţi. Unele dintre aceste cazuri erau inventate de propagandă, dar altele erau cât se poate de reale”
      Mircea Cartarescu, la inceputul unui text privind prejudecatile fata de alta minoritate
      http://www.evz.ro/articole/detalii-articol/841358/SENATUL-EVZ-Din-nou-despre-tigani/

  41. Pingback: Discriminare sau intamplare insolita? O poveste c-un taximetrist. « MaghiaRomania

  42. Pingback: Jurnalist maghiar: Atmosfera in Secuime e nasoala rau! « MaghiaRomania

Comentariile nu sunt permise.