Dupa Herta Müller, Nobelul il ia un maghiar din Romania


Titlul de mai sus pare un exemplu de „wishful thinking„. Totusi, daca ar fi sa alegeti un scriitor maghiar din Romania/originar din Romania in viata pentru Nobelul pentru literatura, care ar fi acela?

Dar dintre scriitorii maghiari disparuti, de la cei din perioada interbelica pana la cei din epoca lui Ceasca, pe care il considerati demn de Nobel, sau macar de a fi inclus intr-un manual de Literatura din Romania/Literatura Minoritatilor din Romania? De preferinta scriitori care au creat mai mult la noi decat in Ungaria/aiurea.

Dati cu citate  in romaneste (proza& versuri, in ultimul caz sa nu depaseasca 3 strofe de max 12 versuri), cu poze , cu clipuri (de preferinta cantece dupa respectivele poezii), cu linkuri!

Daca nu va place/nu stiti vreun scriitor maghiar ardelean care sa fi trait dupa 1918/1920, e „bun” si Ady Endre si altii asemeni lui.  De preferat fara autorii nascuti in alte parti care au avut stat pentru scurt timp in Ardeal/au avut contacte ocazionale (cum presupun ca a avut kiscsoltói Mikszáth Kálmán, scriitorul meu maghiar preferat)

PS: Ii invit si pe colegii&cititorii Limba Cailor sa ne recomande un bun scriitor maghiar din Romania

Anunțuri

38 de gânduri despre “Dupa Herta Müller, Nobelul il ia un maghiar din Romania

  1. Jozsef Attila

    Anyám kún volt, az apám félig székely,
    Félig román, vagy tán egészen az .
    Anyám szájából édes volt az étel,
    Apám szájából szép volt az igaz.
    Mikor mozdulok ők ölelik egymást.
    Elszomorodom néha emiatt-
    Ez az elmúlás.Ebből vagyok.”Meglásd,
    Ha majd nem leszünk!…”-megszólítanak.

    Megszólítanak,mert ők én vagyok már;
    Gyenge létemre így vagyok erős,
    Ki emlékszem,hogy több vagyok a soknál,
    Mert az őssejtig vagyok minden ős-
    Az Ős vagyok,mely sokasodni foszlik:
    Apám- s anyámmá válok boldogon,
    S apám,anyám maga is kettéoszlik
    S én lelkes Eggyé így szaporodom!

  2. Mi se pare mie s-au lumea nu prea are nici o idee despre scriitori maghiari (aici pe blog) 🙂 🙂 🙂

  3. @Atilla Jozsef, cat de roman o fi fost dupa mama

    după tată, deşi tatăl a parasit familia cînd A. Jozsef avea 3 ani ( a plecat cu transhumanţa în USA dar pînă la urma a ajuns doar dincolo de Carpaţi in România-Regat)..

    Dar ar merita studiat azi măcar pentru scrierile lui politice :

    „… In the 1930s József was an unyielding critic of the government and the „Right Radicalism”. His independent thinking and interest in Freud also contributed to his break with the Communist Party.

    Be free to eat, drink, make love and sleep!
    Weigh yourself with the universe!
    I shan’t hiss my inward curse to creep
    and serve the base bone-crushing powers.

    (from ‘Ars Poetica’, 1937, trans. by Michael Beevor)

    http://www.kirjasto.sci.fi/jozsef.htm

  4. excelenta asta cu „a plecat cu transhumanta in USA” :))

    De mentionat ca J.A. a scris si poezia (ultra)nationalista anti-Trianon „Nem, nem, soha”. Cu putina ambitie poti gasi cu subtitrari englezesti, pe youtube, mie mi-a cam ridicat parul din cap…

    Nu judec, doar vreau sa iti aduc la cunostinta. Nici „Doina” lui Eminescu nu e ok.

  5. @De mentionat ca J.A. a scris si poezia (ultra)nationalista anti-Trianon “Nem, nem, soha”

    cred ca J.A. avea 17 ani atunci (primul de volum de poezii)

  6. „De mentionat ca J.A. a scris si poezia (ultra)nationalista anti-Trianon “Nem, nem, soha””

    Si nu i-au acordat inca Nobelul? 😉

    • salut si bine ai venit pe blog
      . simte-te bine si comenteaza unde vrei

      in legatura cu comentariul tau, eu unul nu gust glumita, dar fiecare cu umorul lui.

  7. „Nici “Doina” lui Eminescu nu e ok.”

    Olahus, „Doina” lui Eminescu este un blestem asupra celor ce „îndrăgesc” străinii. Înainte de toate. Poezia se referă la români, nu la alogeni.

    Compar-o cu „Dimândarea părintească”, cu accente ceva mai xenofobe. Dar nu xenofobia îi este dominanta – oricât se încearcă a o prezenta altfel decât este.

    „Doina” este indubitabil o poezie naţionalistă. Dar a fi naţionalist nu-i totuna cu a fi xenofob. Poţi chiar fi naţionalist şi xenofil sau poţi fi naţionalist şi xeno-neutru.

    Sau poţi fi xenofob fără a fi naţionalist.

    În fapt, aşa consider că este majoritatea populaţiei României – uşor xenofobă dar cu un naţionalism mult mai slab decât xenofobia.

  8. Olahus, acu’ văd că aştepţi ceva de la mine. Îmi pare rău, nu fac propuneri pentru Nobel, adică n-am fost contactată oficial (încă) 🙂
    … şi nu redactez nici manuale…

    Dacă te (dacă vă) interesează autori maghiari din România, sigur că pot să recomand câţiva. Înainte tre’ să verific dacă au fost şi când au fost traduşi.

    • pai Nobelul era un pretext. si, da, ma intereseaza foarte mult autorii de limba maghiara tradusi in romaneste. cei din Romania.

  9. Judit: hai sa facem altfel. tu sugerezi mai multe nume de scriitori ardeleni/banateni care iti plac. si dupa aia vedem daca au fost tradusi. nu-i mai bine asa? si poti da si pasajele din cartea pe care ai tradus-o (nu spun mai mult, ii las pe citirori sa o descopere, cu ajutorul tau 😉 )

  10. Da, e originar din Romania si a stat mult timp aici. A fost si membrul Uniunii Scriitorilor pana regimul (stim noi care) i-a refuzat sa-i elibereze un pasaport pentru a pleca la o conferinta in Occident
    http://en.wikipedia.org/wiki/S%C3%A1ndor_K%C3%A1ny%C3%A1di

    a tradus si literatura romana. dar, desigur, pentru majoritatea romanilor el este doar un alt ungur. asadar un potential dusman pentru o mare parte din aceasta majoritate. si daca, peste moarte, ar da numele unei strazi in Cluj, s-ar putea sa se gaseasca unii sa ceara schimbarea numelui, pe motiv ca nu stiu sa-l scrie sau alte pretexte

    cum s-a intamplat cu Dsida Jeno:
    http://limbacailor.wordpress.com/2009/07/10/analfabetii-de-pe-strada-dsida/
    http://www.ziuadecj.ro/action/article?ID=27511
    . pentru ca, oricat a facut Dsida pentru cultura romana (in sensul cel mai restrans si „national”-cultura de limba romana), el tot ungur a ramas. deci, cum ziceam mai sus, dusman…

  11. pana sa gasesc un poet maghiar din Ardeal recitat in romana, ia uite:

    Clip pentru „Ai nostri tineri” (Eminescu) in maghiara

    Autor, un elev din Secuime (daca retin bine, avea tema la scoala sa invete o poezie de Eminescu).

  12. – cred ca Attila Jozsef intr-adevar ar fi meritat un premiu Nobel, dar din pacate poezia se traduce mai greu decat proza si cand vad poeziile lui traduse in engleza mi se pare ca cea mai mare parte din valoarea lor se pierde. Acelasi lucru as spune despre Eminescu sau Nichita Stanescu. Oricum, nu cred ca pe A.J. l-am putea categorisi ca scriitor ardelean.

    – scriitorul transilvanean par excellence este insa dupa parerea mea Sandor Kanyadi. Eu traiesc la 10 km de satul lui natal (unde din cate stiu traieste si astazi) si am amintiri dragi din copilarie cand parintii ma duceau la recitalele lui de poezii pt. copii si nu numai 🙂 Un poet extraordinar si un exemplu uman. Din pacate nu stiu daca este tradus si in lb. romana, am gasit doar aceste randuri:
    „În seara aceea cerul era ca un oraş
    evacuat în grabă, în care fugarii înspăimântaţi
    au uitat luminile aprinse.
    Deşi încă niciunde nu s-au arătat semne rău-prevestitoare,
    numai în zori s-a putut zări pe orizontul privirii
    o avangardă prudentă: câteva roiuri de negură rară.(…)”

    – un scriitor mai spre „non-fiction” (cred ca putin cunoscut de cititorii romani si poate nu suficient apreciat nici de maghiari): Miklos Banffy (palatul Banffy, etc. 🙂 http://en.wikipedia.org/wiki/Mikl%C3%B3s_B%C3%A1nffy

    Trilogia lui despre istoria ardealului intre 1890-1920 este o descriere precisa a evenimentelor din acea vreme, scris dintr-o perspectiva deloc favorabila elitei maghiare de atunci (din care si Banffy facea parte), si este si o opera interesanta si usor de citit.

    Recunosc, ca opera lui Banffy poate e mai mult de interes regional, deci nu e materie de Nobel.

    – Dsida, la fel ca Attila Jozsef, cred ca ar merita mai multa recunoastere, poeziile lui sunt intr-adevar „out of this world”, dar probabil ca e greu de apreciat fara sa-l citesti in original. In ciuda acestui fapt, am gasit aceste randuri intr-o recenzie in Dilema Veche de Vasile Dan:

    Dsida Jenö (n. 1907 la Satu-Mare, m. 1938 la Cluj) este unul dintre cei mai buni nu doar poeţi, ci şi traducători din marea poezie europeană, inclusiv românească: Eminescu, Arghezi, Georg Trakl, F. Schiller, Goethe, Baudelaire. Are între cele 20 de poeme traduse o adevărată perlă în limba română: O, prietenă gustă cu mine dulceaţa acestui palid anotimp,/ pierde-te-n timpul ce se-mplineşte domol şi tăcut.// Tăcerea somnoroşilor miei este aceasta/ şi sărbătoarea în oraşul perenităţii.// Fără glas e suspinul, doar florile se-apleacă mai mult;/ în inimă, pacea firelor de iarbă de anul trecut.// Se simte mireasma mărilor ce scad, evaporîndu-se,/ edenu-i desăvârşit ca o sferă, nu i se poate adăuga nimic.// În cădere, castanele se opresc în aer./ Iar îngerii umblă pe vîrfuri.” (Elysium, p. 130) Poeziile lui Dsida Jenö sînt printre cele mai inspirat traduse din toată antologia. Ţinînd cont şi de perioada în care a trăit şi a scris, nu-i găsesc poetului maghiar nicio similitudine în poezia română contemporană lui. Dsida Jenö pare mai sincron european, mai emancipat liric, mai modern decît majoritatea poeţilor români ardeleni congeneri lui.

  13. Pingback: Ce treaba au ungurii cu martisoarele? « MaghiaRomania

  14. Va salut! Interesanta discutia voastra. Vin si eu cu o propunere.
    Wass Albert
    Dupa parerea mea e chiar de Nobel. Am auzt ca romanul sau a fost tradus dar mi-ar fi placut sa-l gasesc, sa-l cumpar si sa-l fac cadou la niste prieteni sa-l citeasca. Putine persoane au fost asa de rastamacite ca si el stiu.

  15. Salut Lia

    Numele lui Wass Albert produce fiori majoritatii romanilor care au citit macar o data despre el
    http://ro.wikipedia.org/wiki/Albert_Wass

    cu toate astea, si un criminal de razboi (daca este adevarat ca a fost) poate fi un mare literat, demn de Nobel. Asa cum Paulescu, personaj care compara evreii cu insectele, merita Nobelul pentru medicina
    http://ro.wikipedia.org/wiki/Nicolae_Paulescu
    Ca Nobelul de literatura se da (si) pe criterii politice, e alta poveste.

    Asa ca salut propunerea ta desi, recunosc ca mi-ar fi greu sa citesc o carte de W. Albert. Dar as incerca 😛

    • Despre multi se spun multe. Wass Albert vorbeste frumos despre romani in romanele sale

  16. Marti 11 mai a murit la Paris Imre Toth, istoric al matematicii si filozof.

    Nascut pe 26 decembrie 1921 la Satu-Mare, a urmat Facultatea de Matematica la Universitatea Bolyai din Cluj (1945–1948). Intre 1949 si 1969 a fost conferentiar la Facultatea de Matematica si Fizica a Universitatii din Bucuresti, specialitatea Istoria si filozofia matematicii. Lucrarile sale privind istoria geometriei non-euclidiane i-au asigurat un renume international.

    Dupa ce a parasit Romania, in 1969, a locuit in Germania, apoi in Franta, predand in SUA, Germania, Franta, Italia, Olanda etc.

    Dupa 1989, in Romania i s-a tradus Palimpsest
    http://www.humanitas.ro/humanitas/palimpsest

    Mai multe despre Imre Toth:
    http://www.humanitas.ro/imre-toth

    http://lyber-eclat.net/collections/philo.html#toth1

    Dumnezeu sa-l odihneasca!

  17. „(cum de altfel ar fi cel mai firesc; ar fi ca una dintre alte reparaţii ale greşelilor grosolane şi de neiertat ale comuniştilor).”

    frumos spus!

  18. Aprilly e un alt poet care merita Nobelul pentru poeziile sale cu ritm deosebit. De pilda in hexametrii despre primavara, despre Ulise si altele.
    El e si traducatorul Luceafarului lui Eminescu si e intr-adevar o traducere exceptionala. E un poet nascut in Brasov desi statea mai mult la Praid, acolo e o casa memoriala.

    • Mersi mult. Ce fain ar fi sa postam traduceri din poeti maghiari din Ardeal. Cu tot cu mentionarea traducatorului, daca se poate… se baga cineva?

  19. Dragilor, comentatorilor;

    Nu stiu daca mai e cineva prin zona sub aceasta postare. In orice caz, dupa zeci de cautari pe google, am ajuns aici cu o intrebare relativ simpla: scriu o lucrare – un eseu, mai degraba – despre scriitorii maghiari din Romania care au scris sau au incercat sa scrie in LIMBA ROMANA. Exista vreunul? Nu ma refer, firesc, la cei tradusi, ci la scriitorii de origine maghiara care au publicat direct in romana. Pana acum, din consultarile mele, lucrurile stau extrem de prost. N-am gasit pe nimeni, nici mort, nici viu. (PS: student la jurnalism, maghiaro-roman; bilingv, de acolo si interesul pt. subiect). Olahus – daca nu ti se pare exagerata cererea, poti pune intrebarea mea pe prima pagina? 🙂 Poate-poate se gaseste vreun cetatean binevoitor si-n toane bune. Multam. 🙂

Comentariile nu sunt permise.