Jurnalist maghiar: Atmosfera in Secuime e nasoala rau!


Informatii  oficiale netraduse in romaneste, „pogromuri” impotriva rromilor, politica etnicizata… Despre aceasta si mult altele vorbeste Judit Ferencz, jurnalista in presa de la Bucuresti, intr-o discutie pe care am purtat-o pe messenger pe 4 octombrie.

O  Secuime care o socheaza.  Si despre care nu vrea sa taca…

Azi, prima parte (vezi si nota tehnica de la sfarsit):

„judit ferencz appears to be offline and will receive your messages after signing in.

You currently appear offline to judit ferencz.

judit ferencz: ai citit commul lui Dorin pe Limbacailor? Are mare dreptate (n.m:  acest comentariu. Dorin e etnic roman, „minoritar”, intr-o localitate din judetul Mures).
olahus: nu am apucat
judit ferencz: merita, cand ai timp

(dupa ceva timp)
Olahus: am citit. un pic surprins ca ii dai dreptate in asemenea masura, inseamna ca sunt si adevarate
judit ferencz: da, sunt adevarate. Am fost socata ultima data cand am fost in Secuime. Din pacate, atmosfera e nasoala rau.
Olahus: si cand ai fost ultima oara?
judit ferencz: acu vreo 2 sapt(amani)
Olahus: ha

judit ferencz: am fost prin satele unde i-au alungat pe romi (n.m: la Sancraieni si   Sanmartin, judetul Harghita)
Olahus: asa
judit ferencz: toti, de la sateni la oficialitati
Olahus: asa
judit ferencz: emit niste monstruozitati
Olahus: legate de romi sau si de romani?
judit ferencz: fara macar sa-si puna intrebarea daca se poate declara asa ceva. chestii de genul: noi n-avem nimic cu tiganii, doar sa nu fie aici. daca ei fura, merita sa fie pedepsiti de colectiv. ma rog, dand foc la case etc
judit ferencz: si, da, de multe ori nu se publica informatii in l(im)b.(a) romana cum e cerut prin lege, pe site-uri, etc. exact, o ignora, sau nu gasesc pe nimeni care sa le traduca?
Olahus: da
judit ferencz: si extremistii astia castiga teren acolo, au tot mai multi adepti
Olahus: ca sunt cetateni care spun astfel de tampenii nu e de mirare, e de mirare ca autoritatile
judit ferencz: apar la toate comemorarile
Olahus: au adoptat astfel de discurs
judit ferencz: etc. pres(edntele) consiliului jud(etean) HR (Harghita) a DAT BANI p(en)t(ru) o tabara a organizatiei EMI (n.m. organizatie extremista maghiara)
Olahus: a stiu. si a spus ca asa e democratie (n.m.: vezi aici)
judit ferencz: Tihi , parca, (n.red: Czika Tihamer, jurist si politician UDMR, bloger de pe Limba Cailor) a scris ceva despre asta
Olahus: da, l-a criticat
judit ferencz: da, dar e groaznic. e ca si cum ai da bani Noii Drepte
Olahus: vreau sa te intreb, tu ai fost acolo, esti o persoana care incearca sa fie obiectiva: nu au si unii rromi de acolo o vina? au fost niste infractiuni?
judit ferencz: evident ca da, dar nu e vina lor colectiva
Olahus: e clar, sunt perfect de acord
Olahus: si am citit si eu punctele ale pe care trebuie sa le respecte rromii (n.m: adica astea, la Sancraieni)
Olahus: nu era mai normal sa fie un acord de ambele parti cu chestii pe care sa le respecte toti?
judit ferencz: si mai sunt unele pe care nu le ai citit
Olahus: aha
judit ferencz: politia, de ex.(emplu), nu-i lasa sa primeasca vizite peste noapte. cum apare cineva strain in ghetoul romilor, apar si politistii si-i iau la intrebari. politistii avand ordin sa nu se mai repete incidentele. incident fiind un eufemism
Olahus: s-au dat foc la casele unor romi sau ce s-a intamplat?
judit ferencz: da, exact. alte case au fost avariate, geamuri sparte
Olahus: aha
judit ferencz: si romii alungati in padure
Olahus: cati dintre ei erau infractori si cati nu?
judit ferencz: unde au si stat timp de vreo saptamana
judit ferencz: nu se stie cati erau
judit ferencz: am v(or)bit cu un tip la vrea 50 de ani, care are si casa construita legal si pamant (n.m. din Sanmartin)
Olahus: asa, rom
judit ferencz: nici lui nu i s-a dat voie
Olahus: !
judit ferencz: sa si pastereze calul
Olahus: pai intrebare e: sunt legale masurile astea?
judit ferencz: dupa incendiere, satenii se aduneau o data pe sapt(amana)
Olahus: asa
judit ferencz: la ghetou si patrulau pe acolo, fara sa mai faca nimic, asa, gen KKK (n.m. Ku Klux Klan)

(VA URMA. In episodul urmator: despre ce i-au facut satenii romului cu casa si pamant, cinstit.  despre fanii Ungariei Mari. si despre nemultumirile secuilor legate de armata si politie*

–––––––––––––––––––––––––––

*partea asta cu armata si politia, daca nu ocupa prea mult loc restul.  caz in care va fi si partea a treia. Ii propun lui Judit sa public separat, la comentarii, partea de discutii care se refera la problemele minoritatilor din alte zone, pentru a ne concentra in post pe Secuime si Ardeal.

Nota tehnica: pentru a putea publica discutia de pe messenger am efectuat urmatoarele editari:

-am compactat textul (in conditiile in care unele fraze erau rupte pe 3-4 randuri, dupa specificul discutiilor pe mess)

-am „bolduit” cuvintele care mi s-au parut cele mai interesante

-am sters discutiile care privesc aspecte de vata privata (in a partea urmatoare, la inceput (textul publicat aici) nu au fost), inlocuindu-le prin semnul „(…)”

-am corectat cuvintele scrise gresit, iar in cazul prescurtarilor am scris in paranteza literele lipsa.

-am inlocuit numele meu, cum apare pe mess, cu Olahus. pentru explicatii vezi aici. Judit a optat sa ii las numele.



Anunțuri

25 de gânduri despre “Jurnalist maghiar: Atmosfera in Secuime e nasoala rau!

  1. Din ce citesc îmi pare a fi mai degrabă o bombă socială decât inter-etnică. Iar problema socială era de aşteptat că se va agrava în condiţii de criză.

    Interesant este că ungurii nu au primit niciun fel de „puncte” – să nu spargă geamurile de la casele ţiganilor, de ex.

    Ne întoarcem de unde am plecat, Hădăreni & Co?

    • Da, EGB, fix Hădăreni. Şi nu e o problemă socială, decât dacă-i consideri pe romi un grup social. Or, ei sunt un grup mai degrabă etnic. Faptul că se repetă faza Hădăreni după 16 ani (parcă) e destul de nasol. Mai ales faptul că reacţiile-s aceleaşi: romii îşi merită soarta. Normal, dacă fură în loc să muncească. Şi multe alte „argumente”, cică. Nu, EGB, aceste acţiuni, şi nu doar în Secuime, să ne-nlelegem bine, se-ndreaptă clar împotriva unui grup etnic. Chit că peste tot ţi se va spune că nu, nu au nimic cu romii CIVILIZAŢI, nu-i chiar aşa, crede-mă. „Fii cuminte, că te iau ţiganii” – chestii de genu’ ăsta îţi sună cunoscut, ne sună cunoscut, este ?

    • Judit

      Sorry, m-am exprimat eu mai neclar.

      În cazul rromilor, eu cred că problema socială prevalează. Bineînţeles că stigmatul etnic este real şi-şi are locul său.

      Dar problema socială este mai presantă, zic eu. Ţiganii chiar fură, ţiganii chiar sunt needucaţi, ţiganii chiar au un standard de civilizaţie mai scăzut, ţiganii chiar umplu puşcăriile într-un procent mai mare decât alte etnii, etc.

      Iar societatea nu a făcut (mai) nimic pt. ei. Şi mi-este greu de înţeles acest lucru, căci aceasta etnie creşte numeric de la o generaţie la alta şi va deveni, inevitabil, o bombă socială (dacă nu a devenit deja). Societatea ar trebui să facă mai mult pt. ei dacă nu din spirit caritabil şi de justiţie atunci măcar din interes.

      Revenind, dacă rromii nu ar fura, să zicem, tot li s-ar găsi bube-n cap. Cum am scris pe Limba Cailor cuiva care argumenta că rromii nu se spală: ungurii se spală, dar românii tot nu-i înghit – le găsesc ei alte bube. Când intoleranţa la alteritate există, ea-şi găseşte forme noi şi se adaptează de la caz la caz – e ca o buruiană rea, rezistentă bine la ierbicide şi necesită enorm de multă muncă să fie stârpită.

      Dar în cazul rromilor, problema socială chiar este reală şi, în opinia mea, trece înaintea intoleranţei inter-etnice în sine.

  2. @mai degrabă o bombă socială decât inter-etnică

    o criză economică pe fondul căreia are loc reactivarea tensiunilor latente inter-etnice..gen 1927-1933…întrebarea e dacă vor dispare după trecerea crizei sau dimpotrivă : odată reactivate se vor perpetua de la sine şi vor deveni dinamica politică dominantă pentru anii urmatori

    • Eu zic că vor dispărea. În cazul Secuimii. Adică va reveni la nivelurile anterioare.

      Mie mi se pare grăitor că radicalismul secuiesc se aprinde tocmai când Jobbik e pe cai mari în Ungaria.

  3. Scandaluri de acest gen au mai apărut de ex. Hădăreni, aşa cum s-a spus, doar că acolo au existat şi morţi din păcate.

    Părerea mea este, că autorităţile sunt de vină. În primul rând, dacă cineva fură, trebuie prins. În sate, doar acela nu este prins cine nu este căutat. În general furturile sunt comise în stil haotic, amatoresc. se lasă urme, sunt martori etc. Deci întrebarea care se pune este: unde a fost poliţia? Pentru că a fost sesizată.

    Trebuie să privim şi contextul economic actual, este criză, iar în localităţile sărace, cum este şi cel în speţă, sunt cele mai afectate. În criză, lumea este mai atentă la proprietatea sa şi este şi mai sensibil la nedreptăţi. Întrebarea care se pune este că ce au făcut autorităţile pentru a integra acei romi în primul rând, iar în al doilea rând de ce nu s-au luat măsuri promte pentru a stopa această harţă.

    Nu cred că ar trebui să cădem pe partea cealaltă a calului, spunând că romii nu fură, doar secuii sunt xenofobi. Unii jurnalisţi sau formatori de opinie spun că nu există o „problemă a romilor”. Eu sunt de părere că există o mare problemă cu această etnie, din cauza că nu am reuşit deocamdată să găsim soluţia de a-i integra. Înţeleg aici elementarele lucrurui de convieţuire gen. spălat, curăţenia, comportament, şi…de a nu fura.

    Nu generalizez. Cei care vor sări repede la gâtul meu, le pot spune că am prieteni romi din copilărie care nu mi-au furat absolut nimic şi cu care mă întâlnesc cu drag. Nu toţi romii fură, nu toţi romii sunt nespălaţi etc. Dar sunt foarte foarte mulţi care sunt. Cum suntem şi noi, ungurii, şi ei au problemele lor specifice de integrare. Ar fi ok să aflăm şi părerea unuia dintre ei…

    • Mădălin Voicu: „rromii stârnesc mai mult sila decât mila”. Când a fost întrebat asupra afirmaţiei, a zis „mi-o menţin”. Şi este vorba despre un om care a spus „mă voi bate pentru rromi toată viaţa, ca pentru copiii mei”.

      Afirmaţia sa dură era o hiperbolă referind situaţia dezastruoasă în care se află această etnie care are, dacă nu mă înseală memoria, 70% din membrii ei sub pragul de sărăcie – pe când la nivelul întregii ţări procentul a scăzut sub 20%, mi se pare.

      Eu cred că aceste cifre vorbesc de la sine.

      Rromii necesită programe guvernamentale coordonate se stat, sunt o problemă a întregii ţări, aşa cum este infrastructurii de transport (să nu mai menţionez câţi kilometri de autostradă am reuşit să facem în 20 de ani).

      Autorităţile române însă au preferat să-i lasă să plece în Italia, ca apoi să ne văicărim că ţiganii ne fac de râs pe acolo.

  4. @Rromii necesită programe guvernamentale coordonate se stat

    Ţiganii necesită să respecte legea, şi să fie obligaţi să o facă, în rest (în aceste limite) pot să facă exact ce vor. Şi eu am dreptul să ma comport ca un zombie sau hippie (sa-mi vopsesc părul în verde sau să-mi aduc pămînt în casă să cresc porumb şi roşii în apartamentul de bloc, dacă pur şi simplu eu asta vreau) atît timp cît nu fur şi nu omor pe nimeni, şi nu ascult manele la volum maxim să deranjez tot blocul.

  5. @Cum suntem şi noi, ungurii, şi ei au problemele lor specifice de integrare…

    Istvan, ai putea fi specific…ce probleme de integrare specifice şi (tipice) au maghiarii in România ? Poţi sa dai 3-4 probleme tipice cu care majoritatea se confruntă ? (
    Eu am trăit in Banat şi cunosc bine cîteva familii maghiari dar nu am perceput maghiarii ca avînd „probleme de integrare”.. chiar deloc (dar poate nu le-am cîştigat încrederea ca să-mi spună deschis, şi astfel de subiecte sunt în general evitate…şi asta e posibil).
    Cel mult ce mă pot gîndi e că (uneori) am perceput că prezenţa românilor îi deranjează…de exemplu, aproape de unde locuiesc e un bar cu un propietar maghiar şi clientela mixtă (cam 30% hu-70% ro) şi o atmosferă excelentă ( muzică blues, jazz, se joacă şah, oamenii/clientii se cunosc între ei şi povestesc cu orele..etc… parcă ai fi ‘acasă’ nu intr-un local public)…şi totuşi uneori am perceput (simţit vag, cumva) că maghiarii aveau senzaţia ca ‘românii le-au invadat localul’ ..ar fi vrut ca el să ai un caracter-maghiar mai puternic, sa fi fost ceva 50-50.

  6. Ovidiule

    Fii tu ca un zombi, arată ca un zombi şi vezi ce şanse ai să-ţi găseşti un loc de muncă.

    Creşte-ţi copiii să arate ca nişte zombi şi vezi ce şanse sunt să fie primiţi la grădiniţă, să fie daţi la o clasă bună la şcoală, etc.

    Dar dincolo de aceste aspecte, cele ce spui tu se aplică la individ sau la grupe mici de indivizi.

    Când este vorba de grupuri mari, de etnii sau popoare întregi lucrurile stau cu totul altfel. Ţiganii sunt oficial 500 de mii, mai mulţi decât populaţia Maltei, şi ceea ce se aplică la individ nu merge la un grup atât de mare – deşi soluţia, oricare ar fi ea, trebuie să adreseze individul.

  7. @Fii tu ca un zombi, arată ca un zombi şi vezi ce şanse ai să-ţi găseşti un loc de muncă…

    evident ce spui, chiar decizie personala (un în limitele drepturilor mele) are costuri sociale, ceilanţi NU sunt obligaţi (nu pot fi, ei au dreptul să nu fie obligaţi) să ma placă..e decizia mea şi trebuie să-mi asum costurile ei..nu să militez ca statul să „transfere” aceste costuri celorlanţi prin lege ( de exemplu să-i oblige să ma angajeze deşi nu mă vor)..eu am dreptul sa am părul verde iar ei au dreptul să refuze să ma angajeze dacă nu mă plac aşa

  8. @Rromii necesită programe guvernamentale coordonate se stat

    1) Teoretic asa e , o puternica discriminare pozitiva ar fi o sansa pentru romi.
    Si ne place sa dam vina pe stat ca nu scoate din jobenul magic tot felul de astfel de masuri.
    Dar cat de realista si efectiv posibila ar fi o asemenea masura intr-o tara in care numarul celorlate etnii care traiesc intr-o saracie la fel de crunta il depasesc pe cel al romilor ?
    Apropo de posibilitati financiare , discriminarea romilor este o adevarata problema chiar si in asa numitele „state doica” ( Finlanda, Suedia ) cu o asistenta sociala ridicol de mare comparativ chiar cu celelalte state bogate.

    Desigur , programele guvernamentale sunt un absolut necesar, dar daca doar ne limitam sa impartim problema intre discriminati si discriminatori si nu se face o impartire corecta si clara a responsabilitatilor si obligatiilor nu o sa se ajunga nicaieri indiferent de cati bani se pompeaza.
    O sa fie doar un alt episod cum a fost ala cu francezii care au vruta sa faca din romii romani fermieri. Le-au donat sute de porci si pasari + know how.
    Desigur in 2 saptamani animalele erau fie mancate , fie vandute si romii nostri erau inapoi la cersit in Franta.

  9. Programele guvernamentale nu înseamnă a pompa bani cu nemiluita în ţigani în nădejdea că doar cu măsuri unilaterale etnia se va schimba.

    Exemplul din Franţa arată limpede cum un guvern se poate amăgi că a făcut ceva pt. un grup etnic sau social – nefăcând în fapt decât ce este mai comod, neatacând problemele reale ale grupului respectiv (ca o paranteză, şi în Piatra Neamţ pe vremea comuniştilor li s-au dat apartamente iar ei au făcut focul din parchete – sau aşa umbla vorba în zonă).

    Că francezii le-au dat porci şi păsări cred. Că li s-a dat know-how-ul, mă îndoiesc. Căci şi eu pot să-l „învăţ” algebră pe un analfabet înmânându-i un manual de clasa a VII-a.

    Câtă vreme nu se va recunoaşte starea foarte proastă a acestei etnii – pe toate planurile, pornind de la educaţia şcolară, moravuri, igienă, simţ social, paleta extrem de restrânsă de munci calificate la care are acces, etc etc etc – şi nu se vor întreprinde măsuri adecvate nivelului lor şi nu potrivit lui „ce ar trebui să fie”, nici nu cred că problema se va rezolva.

    Căci această etnie singură nu cred că se va ridica, sunt prea căzuţi la pământ.

    Iar să impui legea sau civilizaţia cu forţa iar nu se poate, ar însemna să bagi 500 de mii (sau 1,5 milioane) la puşcărie – cu excepţiile de rigoare care nu trebuie pierdute din vedere, fireşte.

  10. Pun o întrebare de baraj: ştie cineva care era rata analfabetismului în România înainte de 1945? Mă refer la români, nu ţigani sau alţi minoritari.

    Nu am date exacte, dar cred că depăşea 50%. Acum este undeva spre 0%.

    A doua întrebare de baraj: ştie cineva cum a scăzut rata analfabetismului în doar 2-3 generaţii? Răspunsul meu este: programele de alfabetizare iniţiate de comunişti (unul din puţinele lucruri bune ce le-a făcut regimul comunist în ţara asta). OBS: învăţătorul copilului meu a fost trimis la sate în asemenea campanii de alfabetizare, acestea au fost o realitate.

    A treia întrebare de baraj: dacă n-ar fi fost programele de alfabetizare, oare cât ar fi fost rata analfabetismului între români azi? Probabil nu tot 50%, dar mă îndoiesc că ar fi scăzut în acelaşi ritm. Eu zic că ar fi fost undeva pe la 30%.

    Eu cred că programele naţionale, când sunt făcute serios şi ataca problemele cum trebuie devin un succes. Şi nu văd niciun motiv pentru care cu ţiganii să fie o excepţie de la aşa ceva.

    Ei nu sunt altă specie. Nu e ca şi cum ai dori să înveţi nişte maimuţe să citească, să se spele, să nu mai arunce cu coji de banane, etc.

    Ţiganii sunt oameni la fel de apţi să facă orice, la fel ca românii, ungurii, americanii, etc.

    Diferenţa e că problemele pe care le au acum sunt mai ample şi au fost neglijate mai mult timp, agravându-se.

  11. @Pun o întrebare de baraj: ştie cineva care era rata analfabetismului în România înainte de 1945?

    n-am idee, stiu doar ca erau 1.5% din populaţia României la census-ul din 1921 şi acum sunt aproximativ 10% iar femeile lor au rata fertilitaţii cel puţin 5 (atît românii cît şi maghiarii (fie din Ro sau Hu) au amîndoi doar 1.3… iar 2 e minimum necesar pentru ca populaţia să se menţina).
    Conform UN-estimates (şi dacă nu se întîmpla vre-o minune) România va pierde 25% din populaţie (ne-tiganească) pîna in 2035

    • de cand da UN-estimates estimari pe rromi si gadjii?
      si, inca un lucru, nu au cum sa fie oficial 10%. poate doar in estimari de ONG-isti. Sau in imaginatia majoritarilor

  12. @EGB pai asta era exact si ideea mea .
    Doar bani fara o recunoastere sincera a adevaratelor probleme e apa de ploaie.
    Problema e insa mai complicata. Statul modern nu poate sa bage fortat pe gat civilizatie ( fara sa calce jdemii de drepuri reale si imaginare ale omului)
    Si de aici intram in faza in cercul vicios si al statului cu greselile lui dar si al ONG-urilor si altor reprezentanti minoritari care au ca strategie principala demonizarea statului si a cam oricui nu e „pro” dar care tipa imediat etnocid ! si alte alea atunci cand statul dupa ce ofera , sa zicem, scoala gratuita incearca sa limiteze casatoriile la 9 ani.

    Apoi , despre faza cu „programele de alfabetizare”, exemplul nu e prea inspirat.
    Pai de ce n-a mers si la romi ? Doar romii erau si ei pe aici inca de la 1000 si ceva , nu au venit din `89 incoace.

    Si aici apare adevarata problema. Nu accesul la invatatura e problema ( invatamantul a fost si este gratuit in Romania) ci existenta unei mentalitati care pur si simplu este incompatibila cu mediul in care traiesc.
    Asta se uita de fiecare data cand se pomeneste ca romii au fost discriminati de cand au pus piciorul in Europa. Istoria lor nu este plina doar de ura, ci si de multe incercari de integrare.
    Nu imi vine pe moment numele, dar stiu ca citisem undeva cum un rege maghiar le-a dat pamanturi in proprietate, animale etc sa devina si ei populatie sedentara.
    Pur si simplu nu a functionat. Si atunci ca si in zilele noastre ei practic au trait in alt univers paralel cu ceilalti, fapt ce le-a creat un set diferit de valori.

    Dezinteresul pentru informatie (invatatura), lipsa unei etici a muncii , lipsa respectului fata de proprietate si in general a respectului fata de legi, etc etc sunt trasaturi inerente nascute din modul lor de viata caracterizat de nomadism si un etnocentrism impins la extrem.
    Aceste trasaturi nici macar nu sunt rele per se , ci doar diferite de ale majoritatii.

    Si aici e toata buba. E de vina si societatea care ori se complace in discriminari rasiste ( de parca noi ceilalti am avea 3 coaie) or in cealalta extrema a pollitically correct-ului unde toate problemele pe care le aduc romii exista doar in capul sovinilor.
    Dar in mod egal sunt de vina si romii care inca nu reusesc/nu vor sa inteleaga ca trebuie sa adere la aceleasi valori cu civilizatiile in care traiesc , altfel , ca si in ultimii 1000 de ani, vor ramane la marginea societatii.

  13. Pingback: Două chestii cu țigani « blogdeaberat.gramo.ro

  14. Pingback: Jurnalist maghiar: Politistii, militarii, sunt romani. Asta deranjeaza! « MaghiaRomania

  15. nu prea sunt la curent cu problemele amintite ,nu vreau sa invinovatesc doar sa aduc o mica aparare statului roman ,fata de mine un minoritar si-a facut deplin datoria (asa cum a putut),tinand con de vremurile grele a anilor 90.statul roman dupa parerea mea,ar trebui sa lucreze mai mult la integrarea minoritatilor in societatea romaneasca (adica sa intelegem ca suntem romani nu pentru ca asa ne este etnia ,ci sunt roman deoarece m-am nascut si am fost format de societatea romaneasca ),pot spune eu ca sunt de nationalitate sarba ,nu!,pt ca gandesc ,umblu,vorbesc si toate cele culturale, sunt romanesti ca principale ,secundare fiind cultura si obiceiurile sarbesti.sunt de nationalitate ROMAN,etnic sarb ,daca minoritari vom gandi asa ,cred ca se vor rezolva multe ,atata timp cat zic ca sunt sarb si nu roman ,voi privi statul si natiunea sarba ca fiind cele de care apartin si nu inveres.

  16. merci mult Iodvane, de primul comentariu, bine ai venit!

    sunt multe de spus pe tema etnie-natiune, imi pare bine ca ai (re)deschis subiectul.

  17. Iovdan: pt ca gandesc ,umblu,vorbesc si toate cele culturale, sunt romanesti ca principale ,secundare fiind cultura si obiceiurile sarbesti.sunt de nationalitate ROMAN,etnic sarb ,daca minoritari vom gandi asa ,cred ca se vor rezolva multe ,atata timp cat zic ca sunt sarb si nu roman ,voi privi statul si natiunea sarba ca fiind cele de care apartin si nu inveres.

    Absolt ok punctul tau de vedere insa multi dintre maghiari nu se identifica in acest mod. Ei ( sau ma rog mare parte din ei) nu sint formati in cultura româneasca ci in cea maghiara care este foarte puternica in România dat fiind istoria si numarul celor de aceasta nationalitate ( sint peste un milion) . Asa ca ei in cel mai bun caz se identifica din punct de vedere civic , cetatenesc cu natiunea româna adica spun ca fac parte din natiunea româna din punct de vedere civic insa si acest lucru este foarte rar cel mai frecvent fiind refuzul de integrare inclusiv din punct de vedere civic ce sa mai vorbim cultural .Asa ca din punctul lor de vedere ei nu pot spune cum o faci tu : sint format in cultura româneasca gindesc si simt asa dar in acelasi timp sint de nationalitate sirbă si imi respect si partea mea sirbeasca. Chiar daca sint maghiari care apreciaza background-ul cultural românesc pe care statul li l-a asigurat, in general in cadrul comunitatii unguresti acest lucru nu a fost promovat ca pozitiv , in primul rind chiar de lideri care ar fi trebuit sa faca asta, ci a fost mai mereu prezentat ca asimilare , ca o incercare a statului român de a-i asimila . Lucru care era valabil in unele imprejurari dar in majoritatea (cel putin dupa ’89) nu. Iar genul acesta de comportament si lipsa de bunavointa ( repet in primul rind cauzata de lideri) influenteaza perceptia pe care românii o au despre minoritatea maghiara. Pentru ca de exemplu am auzit foarte multi români vorbind laudativ despre sirbi ( atit despre sirbi in general ca popoar cat si de ei ca minoritate in România) in schimb despre maghiari nici nu trebuie sa mai spun cam ce fel de pareri exista.

  18. Pingback: Ceva mai mult despre Judit Ferencz si OLorand « MaghiaRomania

Comentariile nu sunt permise.