Herta Müller a luat Nobelul. Si cu ce ne ajuta pe noi?


O scriitoare de etnie germana (svaba) nascuta in Romania a luat cel mai ravnit premiu literar din toata lumea. Cu ce ne poate ajuta pe noi, dincolo de umflarea inutila in pene si de discutiile sterile din comentariile ziarelor (de genul e romanca sau nu)?

Hertha Müller

Hertha Müller. Sursa

Un raspuns, excelent in majoritatea elementelor lui, ni-l da criticul literar Ion Bogdan Lefter:

„Nobelul Hertei Müller va avea extraordinare ecouri internaţionale şi va fi însoţit de discuţii care vor ajunge exact la aceste adevăruri: că România este şi ea un stat multinaţional, ca toate cele europene şi ca mai-toate ale lumii, ceea ce înseamnă că articolul 1 al Constituţiei noastre este fals şi abuziv, limitativ, naţionalist; că şi un „ne-român” poate fi reprezentantul românilor şi al culturii noastre comune, multietnice, multilingvistice; şi, privind către subiectele din proza Hertei Müller, extrase sistematic din viaţa Banatului româno-şvăbesc, va trebui să recunoaştem că minorităţile etnice au fost uneori – sau adeseori? sau întotdeauna?! – discriminate de majoritatea etnic-românească*. Subiecte delicate, a căror dezbatere n-a fost şi nu va fi uşoară.

Avansez şi un pronostic: premierea Hertei Müller va avea efecte pozitive în ambele privinţe. Absolut previzibile la primul punct: opera ei va deveni – evident – mult mai cunoscută, se vor face noi traduceri, va fi citită, recitită, comentată, cum li se întîmplă tuturor „nobeliştilor”. Importantă va fi consecinţa în planul celălalt, al multiculturalismului nostru încă neasumat ca atare: cred că adevărurile cu pricina vor fi mult mai uşor acceptate aşa, într-o dezbatere legată de o scriitoare etnic-germană. Să ne imaginăm ce reacţii naţionaliste s-ar fi putut stîrni dacă laureatul ar fi fost un ungur român sau un evreu român!” (s.m., Olahus. Restul articolului, inclusiv o referire la Norman Manea, aici)

Grosul mesajului imi suna foarte bine. Si m-a facut sa visez la o Romanie un pic diferita. In care sa poti discuta deschis despre unele aspecte intunecate ale istoriei nationale (Transnistria, romanizarea epocii Ceausescu) fara sa fii facut tradator de neam si tara*.

In care zecile de mesaje anti-rromi de pe internet sa fie contracarate de cel putin la fel de multe mesaje care sa aminteasca aportul pozitiv al rromilor la cultura noastra (Enescu, de pilda, a invatat folclor romanesc de la niste lautari) si de faptul ca exista si cetateni de etnie rroma absolut onorabili, nu doar hoti de buzunare sau mafioti.

Karoly Patko, Vedere asupra Baii Mari

Karoly Patko, Vedere asupra Baii Mari.Sursa

In care anii culturali (de genul anului Constantin Brancusi sau al ratatului an Eugen Ionesco) vor putea fi dedicati si unor personalitati din cultura minoritatilor sau, macar, cate unei culturi minoritare . Ce bine ar suna un An al culturii maghiare din Romania, de pilda! Cu o expozitie itineranta Scoala de la Baia Mare, cu un album despre arhitectura lui Kos Karoly, cu o reeditare a unor traduceri dupa Tamasi Aron sau alti scriitori, mai cu mot, despre care n-am auzit inca… Dream on, dreamer…

Sau, daca in paragrafele de mai sus cer prea mult, macar o Romanie in care elevii nostri sa studieze la scoala literatura”minoritatilor” (maghiara, germana, rroma; fie si ca materie optionala). Mai ales ca viitorul manual va putea include numele devenit foarte „greu” al Hertei Müller.

Despre statul national si prima pagina din Libertatea

Un aspect din textul domnului Lefter mi se pare problematic. Cel referitor la statul national, idee din Constitutie care ar fi contrazisa de diversitatea noastra etnica, lingvistica etc. Daca prin „stat national” se intelege statul unei natiuni definite pe criterii etnice (deci in cazul asta statul etnicilor romani), fireste ca sintagma trebuie scoasa din Legea Fundamentala. Dar daca, din contra, se intelege un stat al unei natiuni de cetateni, indiferent de etnie, nu vad nici o contradictie intre articolul 1 si realitatea multietnica a Romaniei (vezi si aici, sub intertitlul „Natiune etnica vs natiune civica”).

Revenind la intrebarea din titlul postului „si cu ce ne ajuta pe noi?„, cred ca pe termen scurt cei mai ajutati vor fi cei care vor vrea sa faca bani/imagine din succesul ei. Imagine pentru edili locali (de ce nu i-au propus pana acum sa devina cetatean de onoare?) , presedinte, Guvern si bani pentru editura care ii va (re)edita opera (se pare ca Polirom).

Pe termen mai scurt, bani vor scoate si ziarele. Inclusiv tabloidele: va imaginati cum va sta maine** biata doamna Müller pe prima pagina Click si Libertatea, alaturi de alde Ogica sau Oana Zavoranu*** ?

–––––––––––-

*apropo de istorie intunecata: eu as fi scris „minorităţile etnice au fost (…) persecutate de membri ai majoritatii etnic-romanesti”
**postul a fost scris inainte de ora 12 noaptea. Deci corect: in dimineata zilei de azi 😛
***asta ca sa ma limitez la exemple „decente” de vedetoide)

Anunțuri

19 gânduri despre “Herta Müller a luat Nobelul. Si cu ce ne ajuta pe noi?

  1. Pana una alta, bine ar fi sa citim tot mai multi din cartile dumneaei. si sa stim mai multe despre dansa. De pilda ca numele ei se scrie Herta, nu Hertha, cum a scris insusi autorul postului de mai sus, de a fost nevoit sa stearga un articol intreg pe blog. :p

  2. „Ion Bogdan Lefter” delireaza pur si simplu. Herta Muller scrie despre efectele totalitarismului comunist (relatia individ/stat) nu despre problemele inter-etnice. Ea nu e reprezentata nici unei etnii (nici macar a mirificei etnii române) ci a individului strivit si mutilat moral de compromisurile pe care trebuie sa le faca pentru a supravietui intr-un stat totalitar. Tema e e universal umana, accentul cade pe individ nu pe etnie.

    Lefter pare obsedat de dimensiunea etnica si (regretind ca nu exista de fapt la Muller) o inventeaza el… şi pe parcurs mai arunca niste aberatii în legetura cu „statul national” ( e clar din constitutie ca Romania e „natiune civica” nu etnica) ….sau ca situatia inter-etnica din Banat a fost (este) similara cu cea din Ardeal, tocmai ca nu e si nici a fost vreodata.

    Nu prost ci foarte prost articolul lui Lefter.

    • Ovidiu, nu se poate rezuma articolul lui Lefter la faza cu Statul National, pripita. Si nu vorbeste doar despre banat, vorbeste despre Romania, in general si minoritatile ei. ca uneori au fost discriminate. Sau exploatate (si aici ii extind un pic ideea)-vezi cazul jefuirii, practic, a evreilor care voiau sa plece si folosirea sasilor si svabilor ca surse de venituri din Germania. Vezi Transnistria. Vezi romanizarea graduala a zonelor unguresti.

      Iar natiunea civica exista pe hartie, mai curand. Extrem de multi romani (majoritatea?) se comporta ca un trib etnic si nu ca membrii unei natiuni civice. vezi luarile de pozitie impotriva tuturor ungurilor, (nu doar UDMR) vezi tratarea lor pe forumuri ca dusmani (si ce se intampla cu un dusman care se afla printre ai tai?), vezi discursurile aberante despre „sangele” romanesc. Bun, discursurile nu ajung pana in gura politicienilor, dar nici nu trebuie, e de ajuns ca o minoritate importanta si destul de unita gandeste asa.

      Vezi paranoia anti-rromi care a ajuns pana in presa, vezi arguentatia halucinanta din propunerea Jurnalului National de schimbare a numelui rromilor: „S-a ajuns la situaţii paradoxale, în care România nu mai înseamnă pentru presa şi opinia publică din străinătate ţara Nadiei Comăneci, a lui Constantin Brâncuşi sau a lui George Enescu, nu mai este ţara cu tradiţii şi frumuseţi tulburătoare, ci o ţară de barbari care fură, violează, dau în cap. Şi totul porneşte de la o nefericită confuzie de termeni: rom/români” (http://www.jurnalul.ro/stire-tigan-in-loc-de-rom/propunere-jurnalul-national-tigan-in-loc-de-rom-145427.html )

      Si in sarbatorile aceste natiuni „civice”, cat civism este? Cea mai importanta sarbatoare, 1 decembrie are o tenta aproape exclusiv etnica, se celebreaza marea Unire a tuturor romanilor(ceea ce a fost si e normal si frumos sa se sarbatoreasca) dar nu se sarbatoreste si Declaratia („Rezolutiunea” http://ro.wikisource.org/wiki/Rezolu%C5%A3iunea_Adun%C4%83rii_Na%C5%A3ionale_de_la_Alba_Iulia ) prin care se proclama votul universal pentru ambele sexe pentru toti cetatenii. Apropo de asta, toti cei care nu au votat pe 30 noiembrie la parlamentare meritau sa stea acasa si sa nu sarbatoreasca, pentru ca si-au batut practic joc de Declaratia de la Alba Iulia. Tot la Alba Iulia se proclam egalitatea intre culte si libertatea presei. Le sarbatoreste cineva?

      Si ai auzit de vreo formatie saseasca/tatarasca/lipoveneasca/ucraineana care sa fie invitata la sarbatorirea Zilei Nationale? Ca sa zicem ca in unguri nu exista incredere. Apropo de minoritati bune vs rele, cum le impart unii, sa vezi ce comentarii sovine apar la unele articole despre turci si tatari.

      In conditiile astea, accentul pe care il pune Lefter pe multiculturalism si pe faptul ca un etnic ne-roman ne poate reprezenta cu aceeasi cinste ca si un etnic roman e mai mult decat binevenit.

  3. pt. Olahus

    De ce tocmai exemplul cu Tamási Áron ? Cum ai ajuns la el ?

    pt. Ovidiu
    Mare dreptate ai, Ovidiu. Situaţia din Banat nu-i ca situaţia din Secuime, parafrazând un alt mare cugetător.

    Întrebare retorică:
    Pe când niscaiva fragmente din Herta Müller, Richard Wagner, Anemone Latzina, Rolf Bossert etc. in manualele de literatură nu română, ci DIN România ?

    • am auzit de el si de portretul umoristic pe care il face secuilor. Si adevarul ca nu stiu prea multi scriitori maghiari, din pacate. De aia am scris „reeditare a unor traduceri dupa Tamasi Aron sau alti scriitori, mai cu mot,”

    • „Pe când niscaiva fragmente din Herta Müller, Richard Wagner, Anemone Latzina, Rolf Bossert etc. in manualele de literatură nu română, ci DIN România ?”

      Banuiesc ca te referi la manualele in limba romana, cred ca in cele in limba germana exista. Daca da, asta spuneam si eu, ca ar fi bine sa apara macar un manual optional de literatura a minoritatilor.

      • Olahus, ce spuneam eu e altceva. Eu cred că în şcoli ar trebui să se predea şi Istoria României, nu doar Istoria românilor, şi Literatura din România, nu doar Literatura română. Şi nu opţional.

      • Când eram eu copil, aşa cum erau manualele alea comuniste, tot studiam o poezie de Alfred Margul Sperber sau o povestire de Asztalos Istvan.

  4. Si trebuie sa adaug ca, din pacate, si multi maghiari par sa se comporte ca membrii unui trib etnic. Sa fi ajuns Romania o tara a gastilor, bandelor si triburilor?

  5. @accentul pe care il pune Lefter pe multiculturalism si pe faptul ca un etnic ne-roman ne poate reprezenta cu aceeasi cinste ca si un etnic roman e mai mult decat binevenit

    Ilie Nastase e tigan, Ivan Patzachin rus-lipovean, Bela Karoly, kathy Szabo, Emerich Jenei, Ladislau Boloni maghiari, Gica Hagi aromâni, etc. and etc. nici Eminescu nu a fost 100% român …multi ne-au reprezentat şi ne reprezintă..nu e nimic nou…doar Lefter e lefter, mental

  6. Victoria neasteptata a doamei Muller a umplut de semne de intrebare pe toata lumea, inclusiv in occident: Herta Who? ( http://cityroom.blogs.nytimes.com/2009/10/08/herta-who-nobel-winner-not-on-booksellers-radar/ , http://www.washingtonpost.com/wp-dyn/content/article/2009/10/08/AR2009100800965.html) Mais qui est donc Herta Muller? (http://bibliobs.nouvelobs.com/20091009/15169/mais-qui-est-donc-herta-muller) .

    Mai mult despre aceasta atitudine scrie un bloger american ( http://www.complete-review.com/saloon/archive/200910a.htm#om6 ) care se intreaba, pe buna dreptate, de cate traduceri in engleza si recenzii in The New York Times Book Review ca sa nu mai starneasca astfel de reactii.

    Intamplator sau nu, acelasi bloger e printre putinii (SINGURUL?) care au PREVAZUT SUCCESUL Hertei anul acesta
    http://www.complete-review.com/saloon/archive/200910a.htm#ol2
    (unul dintre indicii au fost vizitele pe blog facute de cineva de la …Academia Suedeza)

  7. Am văzut interviul cu Hertha Muller transmis în reluare pe TVR1. Ce m-a impresionat a fost legătura afectivă ce o mai avea cu ţara a cărei conducere îi produsese atât de mult rău.

    A făcut o radiografie succintă a societăţii româneşti post-90 prin care a dovedit că nu-i nevoie să fii acasă pentru a fi acasă.

    Lucru mai puţin cunoscut, dna Muller a fost şi este unul din promotorii de marcă ai muzicii Mariei Tănase în spaţiul de limbă germană.

  8. Pingback: Dupa Herta Müller, Nobelul merge la un maghiar din Romania « MaghiaRomania

  9. „La conjugaison de ces trois motifs de réjouissance médiatique fleure bon le Nobel politiquement correct. De plus, je trouve quelque peu pédante cette habitude qu’a l’Académie suédoise de décerner des récompenses à des auteurs quasi-inconnus. Mais peut-être, comme pour Obama, les jurés ont-ils souhaité décerner à la lauréate 2009 un prix d’encouragement…à la lire !”
    http://laregleduje.wordpress.com/2009/10/11/herta-muller-un-nobel-politiquement-correct/

  10. ….La conjugaison de ces trois motifs ….

    ha ha…altfel spus : îi roade invidia pe francezi ori de cîte ori germanii …să fi cîstigat un maghiar ar fi descoperit românii imediat ca de fapt provine dintr-o familie de evrei mai mult sau mai puţin asimilaţi (Dennis Gabor, Avram Hershko, George de Hevesy, Eugene Wigner, John von Neumann, Elie Wiesel, John Charles Polanyi, Albert Szent-Györgyi..etc. lista e f. lunga).

  11. elle est issue d’une minorité en voie de disparition : les Allemands de Roumanie. On parle peu de ces populations qui témoignent de l’appartenance passée de la Transylvanie et du Banat à l’Empire austro-hongrois. Près de 800 000 en 1930, ceux-ci seraient aujourd’hui moins de 60 000. Remarquons au passage, et ceci est sans doute lié survient à une période patriotisme germanique, que survient à une époque où les Allemands n’hésitent plus à revendiquer ponctuellement le statut de victimes de l’Histoire, qu’il s’agisse de condamner les bombardements alliés sur Dresde ou de commémorer le souvenir des deux millions de civils morts sur les routes de l’exil en 1945.
    ..

  12. http://www.adevarul.ro/petre_barbu_-_editorial/De_ce_m-a_tulburat_Herta_Muller_7_345635437.html

    „Mi-am amintit, îndreptându-mă spre gura de metrou, de afirmaţia lui Constantin Noica (datată 19 noiembrie 1980) din „Jurnalul de la Păltiniş”: „Astăzi, de câte ori întâlnesc un intelectual neamţ de la noi care vrea să plece în Germania, îl întreb: «În ce Germanie vrei să pleci? În Germania untului sau în Germania culturii?» Iar dacă îmi răspunde că în aceea a culturii, îi spun că, paradoxal, o poate găsi mai lesne aici”.”

Comentariile nu sunt permise.