idei în diablog


dac-ar terbui să aleg între o societate omogenă sau una multiculturală (Ţara Secuilor versus Cluj, Moldova versus Transilvania, Ungaria versus România,  Spania versus Germania, Bolyai versus Babeş-Bolyai), aş alege-o pe cea multiculturală. ideea a venit dintr-un blog maghiar din Ungaria, unde se discuta despre discursul politic maghiar, cu întrebarea dacă oare se poate discuta orice între maghiari ca să nu intre politica în discuţie. dar hai să lăsăm politica din Ungaria pe altă dată.

a şti mai multe limbi, a cunoaşte mai multe culturi, a vedea problemele din mai multe perspective şi puncte de vedere eu personal consider un avantaj. vorbesc patru limbi şi mai scriu şi citesc încă patru şi am de gând să mai învăţ câteva. e o experienţă total diferită să citesc în limba originală pe joseph heller, salman rushie, pablo neruda, gabriel garcia marquez,  sau să am acces a boom-ul cultural ideologic din România.  consider drept un avantaj că m-am născut la Cluj şi din copilărie am învâţat paralel trei limbi. asta este multiculturalismul transilvan,  pentru care nu-aş pleca definitiv din ţară în nici un fel. din când în când mă şi mir: clujenii români au tot asemenea oportunităţi. au în împrejurime a societate bilingvă. dincolo de mofturile marilor români, care consideră că e un shame să te apleci la minoritate, nu consideră oportunitate de a cunoaşte o cultură şi limbă diferită, dar legată în aşa multe aspecte cu al lor? şi tot respectul pentru cei care împotriva valului naţionalist au învăţat-o. idealul meu ar fi că la Cluj, în şcoliile cu limba de predare română să fie posibil de a alege ca opţional şi limba maghiară, ca limba română să fie considerată o limbă străină pentru maghiari aşa cum şi este una străină, că-ci doar nici un maghiar nu se naşte cu limba română perfect însuşită, şi să fie predată astfel, pentru o eficienţă mai bună, cea ce este interesul ţării. nu cred c-ar avea cineva împotrivă, cu excepţi gurilor mari şi polticienilor. omul de rând se uită la eficienţa lucrurilor, şi dacă are nevoie, învaţă fiecare limbă. trăiesc într-un sat bilingv: toată lumea, inclusiv cei noi veniţi români au învăţat câte ceva, şi chiar sunt care vorbest foarte bine ungureşte, pentru că le este de folos. copii la şcoală vorbesc ambele limbi, şi se exprimă din copliărie aproape perfect pe ambele.

problema mea principală cu societatea omogenă este, că se subînţelege o cultură şi istorie uniformă, rădăcini, care sunt uniforme, dar adevărul este că nu există mitul de istorie uniformă. fiecare are o istorie personală, şi îşi priveşte propria sa istorie într-un mod aparte (ei bine, este vorba de cei care au depăşit manualele şcolare). uniformitatea trecutului şi modul de a privi în mod uniform este un mit tipic naţionalist, care, dintr-o istorie aşazis uniformă ajunge la gândul că toţi suntem la fel, ne gândim la fel, şi cine nu, este trădător. într-o societate omogenă e mult mai uşor să apelezi la interese aşa numite publice, să demonizezi faptul că individul are şi el propriul său interes, comunitatea este principalul şi nu individul, şi că nu întotdeauna sunt cele două interese la fel.  într-o societate omogenă e foarte uşor să neglijezi interesele individuale faţă de cele publice, orice ar fi propriul zis interesul public şi cine-l definiază.

într-adevăr, nu-mi place să fiu o cărămidă, nu-mi place să fiu o rubrică statistică între ceilalţi în statisticile celor care crează comunităţi artificiale de-asupra capul oamenilor. am o a dorinţă irrezistibilă de-a sta deoparte, privind opiniile celorlalţi cu critică, îmi asum dreptul de-a-mi exprima dorinţele şi ideile în diablog, de-a-mi forma opinia, chiar dacă opinia independentă este o iluzie, şi îmi asum dreptul de-a-mi schimba opinia.

Un gând despre “idei în diablog

  1. Nelli, tu nu aparti nici unui tip de etnie cunoscute. Poate doar unei noi, una mozaicata ce refuza mereu sa fie intemnitata de o definitie. Dar si una mereu dorita. Mereu dorita de a fi cunoscuta, de a fi clasificata cumva odata pentru totdeauna. Dar asta nu se va intimpla, sau daca se va intimpla va fi ca o a doua zidire a Anei in manastirea de la Arges.

Comentariile nu sunt permise.