Biserica Catolica si ceangaii din Romania – o propunere [Joia MaghiaRomania]


Cititorul nostru Preda, roman stabilit in Germania, vine cu niste idei pentru ca ceangaii din Moldova sa poata avea slujba in limba lor. Textul merita citit cu atat mai mult cu cat Preda e etnic roman si ortodox.

In loc de introducere

Am avut un schimb de mailuri pentru mine foarte informativ, cu organizatorii acestui blog, privitor la trecutul si prezentul Ceangailor din Romania. Pentru a fi foarte sincer, discutia a pornit pe de o parte de la o vorba aruncata in gluma de Lorand, pe de alta parte de la faptul ca eu in Romania nu auzisem de acesti oameni, si prima oara mi-au vorbit de ei niste Italieni, care mai ca ma acuzau si pe mine ca nu m-am ingrijit sa le mearga Ceangailor bine in Romania. De aceea am prins ocazia sa aflu mai multe lucruri concrete.

Si daca poate mai exista si altii ca mine – in tara sau in afara – care au aflat mai intai in limbi straine despre acest grup foarte special de vorbitori de limba maghiara, mi-am propus sa rezum doua-trei lucruri mai importante pe care le-am inteles, si sa le propun la vederea tuturor pe blog. Eu am pornit fara alte cunostinte decat cele destul de contradictorii si derutante care se pot gasi in limbi straine in net (prezentate de non-Ceangai!), si am sfarsit cu niste informatii destul de utile, care pot in egala masura sa contureze forma acestei comunitati, cat si sa raspunda la intrebari practice de genul: “care sunt problemele lor specifice? Se poate face ceva pentru ei?”. Iata deci ce am aflat:

Din trecut pana in prezent

1.  Mai intai de toate, Ceangaii sunt un grup de vorbitori de limba maghiara, asezati in Moldova fara indoiala de mai multe secole. O sursa de imigratie a fost in secolul 18, legata de represalii ale Habsburgilor – fuga, cum mai fugeau si Ardeleni romani, la Sud de Carpati. Au fost si alte grupuri transferate si mai inainte, prin secolele 14-16, ca si Sasi de altfel, pentru probleme de apararea … granitelor? Eu existat, din primele valuri probabil ca au fost asimilati mai toti care nu s-au intors in Ardeal, cei care astazi mai exista sunt
deja de destul de mult timp pentru a vorbi, daca am inteles bine, o varianta a limbei maghiare, care le este proprie, dar bine inteligibila in maghiara vorbita in restul Ardealului.

2. Ei exista, sunt catolici, si au dezvoltat niste structuri de comunitate si intrajutorare* (gradinite, scoli, pe baza de “personal volant” – ceea ce pesemne ca inseamna ca oamenii isi daruie din timpul lor, nu sunt angajatii nimanui pentru scopurile comunitatii, si se ajuta reciproc). Aceasta a fost o informatie pentru mine utila – caci m-am gandit daca pot fi ajutati prin chete in strainatate; nu m-am mai ocupat de foarte mult timp de asa ceva, dar conditia cea mai importanta este bine indeplinita: cum organizatia este functionala, exista evident posibilitatea de a numi scopuri specifice in care se dirijeaza un ajutor, si a avea un feedback asupra folosirii acestuia. Acestea fiind cam singurele conditiile necesare care se pun cand se pornesc asemenea chete. Poate aceasta informatie fi de folos si altor cititori din lumea larga – eu la randul meu ma orientez sa vad daca pot misca ceva.

Cuvantul Domnului in limba omului

3. Catolici fiind, isi doresc si ei sa serbeze mesa in limba lor – cum stim ca si-ar dori si Aromanii din Sud, etc, etc. Si biserica catolica romana cu episcopie la Iasi se pare ca este cel putin lipsita de harnicie in acordarea acestor drepturi. Sincer sa fiu, auzind cele pe care si blog-masterii le stiau spune, imi aduc aminte de discutii avute si cu preoti ortodocsi de buna credinta, cu privire la modurile de a “pune bete in roate” si a frana initiative in lumea bisericeasca. In cazul de fata imi inchipui ca se poate adauga si o oarecare lipsa de dorinta a ierarhilor de a decide intr-un caz mai aparte, unde se poate suspecta o componenta nationala, si fereasca Sfantul, sa nu fie prea generosi si sa le impute cineva generozitatea! Asemenea reactii inconstiente (sau sub nivelul constient) sunt posibile, dar imi inchipui tocmai ca daca el sunt adresate cu diplomatie, insistand asupra rolul pozitiv pe care respectivii (preoti -n.r.) il pot prelua, si a faptului ca nu ar exista decat castigatori, deodata sa evolueze spre puncte de vedere mai … constiente si de bun simt.

Cand banii n-ajuta, care e solutia?

In problema aceasta nici ajutoruri financiare si mai ales nici interventii de gen doleante si petitii nu pot fi de folos. Dar ma gandesc ca orice interventie de genul “captarea bunavointei” poate fi de folos: fie cineva care cunoaste mai de aproape ierarhia catolica in Moldova. Sau, prin intermediul presei romanesti, mai intai sensibilizarea asupra problemei – deschiderea inimilor oamenilor. Caci in anul 2012 este intr-adevar absurd sa se mai creeze asemenea probleme, dar unii oameni mai pot avea nevoie sa fie adusi in aceasta epoca cu binisorul :-) Oricum aceste impresii le-am scris in ideea ca, daca pe moment nimeni din cei prezenti nu poate – din motive concrete – actiona direct, totusi nu se stie cum din aproape in aproape se pot naste noi impulsuri.

sursa foto: o revista duminicala maghiara de la 1900

_________________

*nota OLorand: structura de autoajutorare nu este chiar atit de auto, programele sint finantate in mare masura din Ungaria, dar sint si multi voluntari. Pe de alta parte, chiar si daca esti platit ca pedagog din aceste fonduri, iti trebuie o dedicatie maxima sa te duci in satele alea mai sarace, sa convingi oameni, sa fii vazut cu ochi rai de politie, de primar, de cadrele scolilor locale romane samd.

About these ads

28 thoughts on “Biserica Catolica si ceangaii din Romania – o propunere [Joia MaghiaRomania]

  1. Bun baiat ” cititorul Preda” , mai ales ca este si roman si ortodox si in aceasta calitate nu se gandeste decat la ceangai si mai ales la slujbele tinute in limba lor. Desigur ca este nemultumit ca slujbele religioase nu pre se tin in limba ceangailor. Si culmea se gandeste la aceste lucruri tacmai din Germanica.
    Acum eu inteleg disperarea maghiailor de a-si mari numarul prin orice mijloace.Cum in Ardeal numarul maghiarilor a scazut dramatic si cum ceangaii din Moldova mai fac copii , carevasazica, daca ii faci sa se declare maghiari este ok ( in Teleorma si Olt populatia maghiara a crescut cu peste 110 % – ole!!!)
    Cati locuitori s-au declarat maghiari in judetul Bacau, la ultimul recensamant? – 4373?!
    Mai este mult de munca.

    • Inteleg ca nu e tocmai usor sa citesti comentariile lui Preda, dar daca erai mai atent ai fi observat cum de s-a gandit Preda la ceangai si cum compara el cu situatia romanilor din jurul Romaniei.

    • atol: scopul nu este sa inmultim numarul maghiarilor ci pastrarea unei culturi aparte, arhaice (port, dialect, cintece, dansuri), care nu exista in Ardeal, doar acolo.
      Cu citeva zeci de mii de “vorbitori la un anumit nivel” de maghiara ce facem, ca-s in Moldova, nu Ardeal?

      pst, pt ceilalti: oare am reusit sa-l pacalesc? De fapt odata furat Ardealul, scopul nostru cel sfint mai cuprinde si anexarea judetelor Bacau si Neamt.
      Si daca cresc asa de mult maghiarii in Teleorman si Olt, poate le luam si pe ele, voi inainta un raport sa se faca o analiza de fezabilitate :-)

      • Lorand—”atol: scopul nu este sa inmultim numarul maghiarilor ci pastrarea unei culturi aparte, arhaice (port, dialect, cintece, dansuri), care nu exista in Ardeal, doar acolo”

        cultura asta arhaica va dispare oricum, la fel cum dispar culturile arhaice romanesti din Romania (motii, momarlanii, etc.) datorita modernizarii, scolarizarii, migrarii spre oras.. etc….tot ce poti sa speri sa faci din cenagai e maghiari (sau romani) “moderni”, dialectul va dispare cu siguranta, la fel cum dispare rapid la tanara generatie de aromani ce traiesc in Romania

  2. —Catolici fiind, isi doresc si ei sa serbeze mesa in limba lor – cum stim ca si-ar dori si Aromanii din Sud, etc, etc

    „Politica de asimilare a regimului comunist a avut consecinţe dramatice şi asupra situaţiei ceangăilor din Moldova, comunitate formată din aproximativ 60 000 de persoane cunoscătoare de limbă maghiară în cadrul romano-catolicilor din judeţele Neamţ şi Bacău. Primele încercări de asimilare forţată a ceangăilor datează din perioada interbelică, Biserica Catolică asumându-şi un rol important în acest proces. Facilitarea pierderii identităţii lingvistice a ceangăilor i-a permis Bisericii Catolice oprirea asimilării acestora în Biserica Ortodoxă. Ca urmare a acestor politici, ceangăii nu au beneficiat de slujbe religioase şi educaţie în limba maternă. ”

    http://www.presidency.ro/static/ordine/RAPORT_FINAL_CPADCR.pdf

    • Toate bune si frumoase dl ovidiu, dar dumneata vorbesti numai in citate? Opinii mai ai si proprii?

      • incerc sa mai compensez, dl preda, supraproductia dvs. de texte orginale, e inflationist ce faceti

      • Deci nu avem de spus, dar ne place a marai – bine si asa – tot inainte ca partidul!

      • Lasand, dl. Ovidiu, copikariile monfrazice in care regret ca m-am lasat antrenat: ceea ce vroiam sa spun, este ca o dezbatere deschisa este preferabila. Ati adus un exemplu odata despre conveituirea minoritatilor la Constanta, un exemplu care promitea o dezbatere interesanta: diverse minoritati au atitudini diverse fata de statul roman, fapt foarte real. Am salutat acest inceput, dar a fost deajuns ca Lorand sa va intrebe, daca exista si o porecla data de minoritati romanilor, in scoala de care vorbeati, si discutia s-a intrerupt. Se putea totusi raspunde la aceasta eschivare, dar discutia s-a spart. Ceea ce consider pacat.

        Iar de atunci aduceti felurite citiate, dar nu formulati concluzii sau le puneti in discutie. Opinia ca “participarea la formatia natiunii” ar fi un criteriu suficient pentru a decide orice despre un grup de oameni vorbitori ai unei limbi diverse de cea a majoritatii, este neconvingatoare, si nu prin citate goale poate fi aparata. Asta am avut sa va spun. Week end placut.

      • —Asta am avut sa va spun.

        Bine, dl preda, ati spus..

        Remarc ca un fapt pozitiv si ca ati reusit sa o spuneti fara a scrie inca o polologhie lunga cat un roman rusesc.

      • “m salutat acest inceput, dar a fost deajuns ca Lorand sa va intrebe, daca exista si o porecla data de minoritati romanilor, in scoala de care vorbeati, si discutia s-a intrerupt.”

        Preda, iar confunzi, NU Ovidiu povestea despre cum ii striga(u) pe minoritari in Constanta

      • Dl. Ovidiu, ma maguliti – frumos ar fi, nu-i asa, sa scriu eu lung si bine ca Dostoievski! Nu sunt – sunt mai de graba un om care crede ca opiniile evolueaza daca

        a) le exprimi, le aperi si le dezbati
        b) intra in dialog cu alte opinii.
        c) esti deschis se inveti si sa modifici din puncte de vedere.

        Daca ce scriu iese uneori lung, aceasta este lipsa de timp: imi pot lua timpul minim necesar (un sfert de ora, 20 de min) sa scriu suficiente exemple si argumente, ca sa nu ma asocieze fiecare la stereotipurile preferate. Dar nu pot sa imi iau si timpul sa reduc, uneori raman chiar typos – regret!

        Iar dumneata mi-ai fost nas, aratandu-mi ca cine vrea iti poate oricand inventa un nou stereotip – “ala de scrie prea mult”.

        Fiti pe pace, daca este ceva interesant tot asa voi scrie, ca un adevarat terorist al convigerii ca din combinatia mai multor idei si perspective se naste
        viata si realiatea – este multi dimenstionala! Stiu ca link-shuffling este o alternativa in care unii cred – fiecare cu ale sale. Ramane, cum ar spune unii: de-i prea lung, nu te sileste nimeni sa citesti!

        Dar puteti fi pe pace, voi incerca pe cat se poate sa secventarizez chiar mesaje care ar trebuit intelese cu gandirea paralela. Cat pot.

        PM

      • Dl Ovidiu – am confundat, nu ati vorbit de Constanta. Scuzele mele! Dar am vazut ca era vorba de alta contributie, pe care la vremea ei o salutasem.

  3. Bavo Olahus!Ai atins Adevărul.(De-aia ești incomod)Va urma…..:)))(Dacă am timp)

  4. Vad o cacofonie de opinii din care chiar Mozart, cu greu ar mai scoate o simfonie polifonica.
    Deci, curaj!

    Mai intai, dragului atol de corali: nu stiu cat sunt de bun. Dar cert nu sunt prost! Si nu vad nici cu bunatatea ce ar fi atat de rau: ati incercat vreoadata? Vreau sa spun sa alegeti drumul binelui? Singrurul risc, oameni acriti care gasesc de cartit indiferent ce ai face – deci nu schimba nimic. Avantajul – unii oameni pot resliza diferenta, pot sa se bucure, sa arate chiar si recunostinta – confirmand faptul ca nu este chiar atat de primejdios pe cat vi se pare, sa incerci calea umana. Atata timp cat nu confunzi desigur bunatatea cu prostia!

    Acum pentru atol si in egala masura pentru toti conationalii mei sceptici, speriati si oricum “noi suntem impotriva a fi pentru”. Care este problema de care va temeti? Acel “le dai degetul si iti iau mana toata?” de care atat de des se aude! Acel le dai un drept si in loc sa fie multumiti, mai rau te ponegresc in lume? EI SI CE DACA! Cei dintre maghiari – si din pacate inca numerosi si influenti, care practica acest sport nici nu conteaza, nici nu pot vi opriti prin argumente. Si crede-ti-ma, ca vorbesc si din oarecare experienta! Deci ceea ce ar fi de “pierdut”, oricum se pierde: ca suntem oameni, sau ca incercam sa fim bestii pentru a raspunde, chipurile, la bestialitati.

    Pe de alta parte insa exista argumente faorte simple, care se pot repeta:

    1. Ce sunt Ceangaii de vina, pentru lupte propagandistice duse pe spinarea lor de unii? Si cine suntem noi, si ce fel de oameni am fi, daca ne sinchisim mai mult de ce “spun ceilalti” si de propaganda, decat realitatea vietii celor direct in cauza? Am fi niste insecte, Kafka!

    2. Ce pierde un atol sau ovidiu, sau alt speriat de drepturi, daca Ceangaii isi tin frumusel mesa in limba lor? Preotul este dintre ai lor, vinul nu este mult, si anafura o sfintesc singuri: ce va doare pe voi? In schimb pot spune ce poate sa bucure un intreg neam Romanesc. Ne poate bucura ca au decis prelatii bine in numele nostru, ca nu suntem siliti la fatarnicie: deplang soarta romanilor din tarile vecine, dar gasesc ca nu este nimic gresit ca Ceangailor in tara mea sa le mearga la fel. Deci nu sunt redus ca membru al unei natii, la o atitudine meschina de “crape si capra lui, daca a mea nu are iarba”! Vreau sa spun, ca in acest fel pretind pentru roman un drept elementar: acela de a se actiona colectiv, in numele lor, intr-un mod care sa le respecte demnitatea. Si ce bine, cand acest mod este mai bun si pentru Ceangai! Nu, poate sa-mi predice unul de “procese formative”, altul de “n-ai mancat salam cu soia” cat veti dori – nu vad altceva decat o datorie si un bine, in a rezolva aceste probleme elementare.

    3. Sa fim deschisi pana la capat. “Si daca primesc aceste drepturi, dar noi in continuare citim cat de rai sunt romanii, si toate exagerarile cu care ne-au obisnuit? Nu am fost noi prostii?”. NU – problema nu este unica, si nu am cunoscut pe lung termen solutie totusi mai eficace decat cea liberala! Cainii latra, caravana trece – faci ce trebuie sa faci. Dar nu esti prost. A permite exercitiul limbii, al mesei – este drept, omenesc si simplu, este deci o datorie. Alta este cand se discuta intregi universitati intr-o limba vorbita de 5-6% din populatia tarii. Acolo este valabil exemplul din Elvetia: o natiune cu republica si canton independent, cu acelas procent din populatie, italienii, nu dispune la toata bogatia tarii de mai mult de doua facultati, astazi. Aici deci intervini niste considerente economice, care rusine celui care incearca sa le amalgameze cu probleme de drepturile etnice – caci minte!

    4. Pentru cei care isi fac ganduri din cauza evolutiei cifrei celor care se declara de alta limba in Moldova. Caderea drastica a cifrelor poate intrista. Totusi repet exemplul dat mai de curand despre Romanii din Serbia (Timoc++). Am intalnit in Elvetia numeroase femei de servici Iugoslave, care vorbeau bine mersi si foarte bine romaneste, nimic dialectal de neinteles – doar intre ele, se auzeau mai multe vorbe sarbe decat asi fi putut intelege. Majoritatea se prezentau ca “Sarboaica, dar romanca”. Adica declarata sarboaica, nu cu forta, sau mari represalii – dar prudenta taranului : “nu se stie, de ce sa provoc?”. Insa romanca, imi stiu vorba, datinile si cei de-o limba. Asta este realitate, nu “procesul formativ”,
    si nici teama disparitiei sub masa critica, sau alte discutii de pahar.

    5. Traim in secolul 21., statele nationale au inflorit la sfarsitul secolului 19, au existat in 20, acum mai persista insa pana se nasc cu greu noi paradigme,nu se poate trece cu vederea faptul ca principiile statelor mononationale mai mult decat indicative nu pot fii. In acelas timp sa incearca noi modele, identitati pe mai multe nivele, Europa Regiunilor. Pentru ca sa functioneze, acestea insa trebuie sa respecte realitatea.

    Cam atat, ar mai fi multe de spus, deci mai bine tacem

  5. Ceangăii.Sunt un bun exemplu al asimilării agresive.Sunt o etnie,care a fost izolată de cultura proprie,nu a avut învățământ în maghiară,literatură maghiară,asistență religioasă în maghiară.Bine,ei au ales Moldova.Cândva au ajuns acolo ca refugiați din motive politice(de ex sicvilicidium)sau economice.Varianta că ar fi români maghiarizați,eu nu cred.Ungaria sau Transilvania nu a avut nici motive,nici mijloace de-a maghiariza români din Moldova.
    Asimilarea continuă și astăzi.Oameni cu bunici vorbitori de maghiară,cu nume de familie tipic unguresc,se declară români,negând orice legătură cu maghiarime.O fi bine ,o fi rău,eu nu știu.
    Dar sunt și un miracol.Noi (din HR) pâna în 89,știam că ceangăii trăiesc pe valea Ghimeșului.Mai departe era Moldova (unitară și națională:)).Aveam informații puține și nesigure despre ceangăii din Moldova.În primii ani m-am mirat și noi,când au venit la pelerinajul din Șumuleu,vorbind o maghiară arhaică,folosind expresii demult uitate sau transformate în Ardeal.Erau romano-catolici,se rugau în maghiară,niște rugăciuni de care nu mai știa nimeni.
    Au fost încercări din Ardeal,și din Ungaria de-a retrezi„conștiința maghiară”dar de multe ori au fost blocați de autoritățiile locale civile și religioase. Pe acolo nimeni nu vrea chestii în limba maghiară.Pe de altă parte,ceangăii se simt ceangăi,nicidecum maghiari.Se simt o etnie intermediară între români și maghiari.
    În legătură cu slujbele în maghiară iar sunt o enigmă.Acceptă totul în limba română,dar nu vreau să accepte religia în română.Cu problema asta au ajuns și la Vatican,dar tot nu s-a rezolvat nimic.
    Biserica, din cele mai vechi timpuri,însemnă putere politică și economică.Cred că asta-i motivul real,pt.care episcopia din Iași nu vrea preoți de limbă maghiară,din episcopiile Ardelene în Moldova.Și facultatea de teologie din Iași n-are secție maghiară.
    Numai că ceangăii sunt încăpățânați și gândesc altfel despre problemă.

    • nu e vorba ca i-”ati” fi asimilat in Moldova, ci c-ar fi romani maghiarizati in Ardeal, dar care ar fi pastrat un bilingvism romano-maghiar (cica vorbesc si un grai ardelenesc). In rest, un comentariu foarte bun!

      • @Olahus: Nu rareori, cand exista mai multe “mituri de origina”, un miez de adevar se gaseste in fiecare. Popoarele Baltice sunt specialiste in acest domeniu …

        Versiunea cu romani maghiarizati in Ardeal, si fugiti in Moldova, imi pare si mie surprinzatoare. Dar sa ne gandim ca biserica avea alt rol in secolul 18-19. Spre exemplu unirea Greco-Catolica a fost facuta cu sange si forta. Cu toate acestea, dupa ce rezistenta a fost ingenunchiata, Romanii deveniti greco-catolici s-au intocmit in acest rit si si l-au insusit identificandu-se cu el (nu comentam prostia BNR de a le fura bisericile, si a-i invata si pe romani care este confesiunea lor justa – desi pentru maghiari ar fi un exemplu bun: prostia este prostie, si se exercita si impotriva propriei natii).

        In aceasta linie se poate ev. concepe ca unii romani ardeleni care si-au insusit ritul bisericesc in confesia catolica si limba maghiara, sa ramana identificati in acest fel … Nu stiu!

      • Este unii care spun ca limba romana vorbita de ceangai are caracteristicile regionale din Ardeal. Deci, carevasazica, erau cunoscatori de romana la momentul venirii in Moldova. Daca s-ar fi romanizati in Moldova, ar fi vorbit cu accent modovenesc, dar, zic unii, ca lucrurile nu stau asa si ca limba este cea vorbita in Ardeal. Acuma eu ce sa zic? Asta se poate cerceta, spre dosebire de cele scrise de Anonimus in cronica lui.
        Tocami am gasit un site cu harti ale Tinutului Secuiesc. Si ghici, pe o harta, cu cine se invecina la est ,minunatul ,Tinut Secuiesc? Ei bine cu Tara Ceangailor!!!??? Asta imi place mie la o anumita minoritate din Romanica : gaseste o gramada de tari in interiorul Romaniei si pe toate le-ar vrea autonome. Curat murdar coane Iancule.

      • atol@ Ce spui merge cam pe linia afirmatiei lui Olahus … pana la grija pe care ti-o produce creatia lingvistica “Tara Ceangailor”. Ma tem ca va fi adevarat, si ma tem ca poti gasi mult exemple care sa te mai si supere. Dar, draga atol, dupa ce ai inteles schema unora – care totusi este doar a unora – la ce bun sa le mai iei pe toate la inima? Nici mie nu mi-a placut sa aflu de Ceangai mai intai prin propaganda internationala agresiva – dar afland ca ei totusi exista, intre timp am remarcat spre exemplu si un lucru care ar putea sa iti potoleasca si tie nelinisteaa: din motive de ei stiute, se pare ca Ceangaii au putina incredere in Secui, si mai degraba se incred in maghiarii indepartati, de la Budapesta. Si la urma urmei, c-o fii c-o patii, nu sunte ei vinovati ca se gasesc altii de se cred desptepti si vor sa faca propaganda pe spinarea lor. Si de aceea cu atat mai mult sunt de parere ca Romanii ar trebui sa le acorde ceea ce lor le face trebuinta, spre exemplu dreptul la mesa in limba maghiara.

        Eu continui sa ma intreb: biserica aceea catolica de Moldova, ce alti enoriasi numerosi mai are in afara de Ceangai de limba romana si Ceangai de limba maghiara?!!

      • atol: imi spui si mie cine si cind a cerut autonomie pentru ceangai? Sau ai iarasi “clarviziuni”?
        ps: mare grija, ca exista si “dévai csángók” (ceangai din jurul Deva) :-)

    • Frumos … si de tot misterios. Cel mai clar resimt acolo mandria omului simplu care nu vrea sa ii spuna altcineva cine este – fie aceal altcineva roman sau maghiar. Cu atat mai mult nu inteleg de ce se cacaie biserica romana sa le ofere independenta de limba pe care o cer.

      Dar explicatia lui Kalaci face sens – biserica, mai ales daca exista o amintire a practicarii sale dupa datina proprie, este identitate mult mai mult decat primaria sau scoala copilului. Vaticanul se vede ca nu este ajutorul lor, atata timp car biserica de la Iasi nu se decide sa ii lase. Numai ca ma intreb: in afara de Ceangai … “de limba romana”, cam cati enoriasi mai
      are biserica catolica de Moldova? Stiu ca sunt resturi de emigranti de toate neamurile, nemti, polonezi, elvetieni – poate romani catolicizati. Dar risca sa fie putini! O fi asta o cauza in plus a reticentei de la Iasi? Cunoaste cineva cifre in aceasta directie?

  6. ”aşa că datele referitoare la limba maternă a recensămîntului din 1859 sînt deosebit de valoroase. Rezultatele acestor măsurători evidenţiază din cei 52.881 de catolici din Moldova existenţa a 37.825 (71,6%) de locuitori cu limba maternă maghiară, ceea ce înseamnă că celelalte 15.058 de suflete (28,4%) aveau deja limba maternă română. La mijlocul secolului XIX 71,6% (din cei 52.881 de catolici 37.825 de suflete) s-au declarat maghiari, astăzi însă doar 0,8% (din 240.038 de suflete 1826) se consideră maghiari.” http://www.csangok.ro/Tanczos%20Vilmos,%20Ceangaii%20din%20Moldova.htm
    Altceva n-am găsit.

  7. Multumesc Kalaci, nu cred ca este nevoie sa ne pierdem in detalii, pentru a ajunge la concluzia ca aceasta episcopie catolica de Moldova nu prea are rost de existenta fara de Ceangai. Restul sunt comentarii – daca are in afara de Ceangaii care mai vorbesc maghiara, si Ceangaii ce s-au uitat, si multe alte “oite”? Caci eu zau nu cunosc eveniment istoric care sa fi impins etnici romani spre biserica catolica, in grup. Spre ritul greco – catolic, da, dar asta este altceva.

    Avansam deci din mister in mister: Oare insusi episcopul, ce o fi? Securist roman convertit pentru a tine fraiele in mana (Doamne is Vaticane, iarta-ma!) ? Ceangau convertit mai de mult la “Romanism”? Altceva – si atunci ce?

  8. Interesant articolul propus de Kalaci, pe care l-am citit si il recomand. Pentru perioada medievala recomand calduros cartea lui Cesare Alzati “Chiesa Romena nel 500″. Cartea scrisa de un istoric iezuit foarte corect (!), si bazata in egala masura pe sursele Vaticanului si surse romanesti, ne informeaza de prezenta unei populatii catolice in secolul 16 in Moldova. Dar Alzati vorbeste numai de Sasi (Mirare – nu am intalnit Sasi care sa imi povesteasca de acest intermezzo istoric) – se prea poate insa ca sa fi fost si Maghiari intre ei. Ceea ce Alzati subliniaza este insa trairea in profunda comuniune intre catolici si ortodocsi. Catolicii, prea putin numerosi, frecventau liturghia ortodoxa, si au cerut dispensa – si primit – de la Vatican, pentru a serba mesa cu ortodocsii impreuna.

    In directie inversa, ortodocsii cereau de la Vatican sa li se recunoasca ca sunt in comuniune cu biserica catolica – fara insa a schimba cofesiunea. Teza iezuitului este ca Vaticanul a ratat in acel secol ocazia de a sustine o apropiere naturale, de la baze, ce avea loc intre biserici. In schimb a impus de sus unirea greco-catolica, care fiind facuta cu forta, nu a fost bine acceptata nici de Ruteni (care se refugiau in Moldova pe la 1600) si mai tarziu, nici de Ardelenii Romani. Dau aceste detalii, care nu sunt propaganda romaneasca – Alzati scria in perioada in care Romania era inchisa, sursele sale sunt preponderent Vaticanul si documente din biblioteci, deci greu de banuit ca ar avea o agenda. Avand si aceste surse, care tocmai vorbesc de o convietuire armonica intre catolici (Sasi, poate si Maghiari) si ortodocsi Romani in Moldova secolului 16, este poate pacat sa ne biciuim imaginatia in a ghici o “asimilare rautacioasa”, inca de acum patru secole sau chiar si mai mult! Aveau alte griji pe atunci oamenii. Dupa jumatatea secolului 19, au inceput sa se scarpine si la natiune …

  9. Nota admin: am ezitat sa public acest comentariu, dar totusi ii dau drumul. Ii indemn pe cei care se hotarasc sa il ajuta sa verifice cat pot ei de bine veridicitatea afirmatiilor sale privind boala.

    APEL UMANITAR: ,sunt un om f f bolnav cu multe boli f incurabile cum ar fi.. infarct miocardic antero-septal suferit de 2 ori, si tot de 2 ori am suferit accidente vasculare din trunchiul cerebral,, partial sunt paralizat,, zic asta ca am ajuns sa mai pot merge un pic adica merg cam 20-30m apoi fac o pauza si tot asa. am diabet f complicat eu imi fac singur injectii cu insulina de 4 ori pe zi, numai eu si cu bunul dumnezeu stiu de chinul meu zi de zi, duc lipsa de medicamente si alimente, stiu ca voi muri in curand ptr ca asa-s bolile astea, dar cred-ca voi muri flamand tare greu mai este cand nu ai de mancare, de aceea fac apel pe aceasta cale catre toti oamenii credinciosi si care il iubeste pe bunul dumnezeu, sa ma ajute si pe mine, cu putin din putinul lor ptr ca dumnezeu ii va rasplati inzecit pe fiecare, va rog din suflet sa ma iertati daca deranjez si vas ruga sa nu ma judecati voi lasatil pe dumnezeu sa judece pe fiecare ptr faptele bune sau rele,. eu nu pot efectua nici o activitate. .ma aflu in spania unde urmeaza sa fiu supus unei inerventii chirurgicale la creer unde am 2 cheaguri de sange, am cont la banca.. CAIXA in spania are nr. ES6321002701100110648088/CAIXESBBXXX. .. pe nume mihai feraru.. va rog nu ma lasati ajutati-ma tel 0034642624824 Doamne ajuta A-R

    yaaaaaaa.JPGyaaaaaaa.JPG
    yaaaaaa22222.JPGyaaaaaa22222.JPG
    yaaaaaa11111.JPGyaaaaaa11111.JPG,, oare va ganditi macar o clipa la ce scrie in biblie,, bate si ti-se-va deschide, cere si ti-se-va da,etc etc,, .draga frate eu am si cont paypal pe adresa de email,, cordeni1@yahoo.com ,tel 0034642624824,,mihai feraru

    Daca vreti si va lasa dumnezeu faceti cum credeti dvs, martor il am pe Dumnezeu

Comentariile nu sunt permise.