Ce s-a promis de 1 decembrie 1918 la Alba Iulia


Se intreaba unii de ce nu sarbatoresc maghiarii* 1 decembrie. Unul dintre raspunsuri se afla chiar in documentul care a pecetluit Marea Unire, pe 1 decembrie -Declaratia aka Rezolutiunea Marii Adunari Nationale de la Alba Iulia. Detalii despre acest lucru, dar si  despre ce am mai putea sarbatori noi pe aceasta data, in calitate de cetateni, mai jos.

"Unirea Tuturor Romanilor", carte postala, cca 1918-1919

“II. Adunarea Naţională rezervă teritoriilor sus indicate (“Transilvania, Banat şi Ţara Ungurească”, adica Partium -n.m.), a autonomie provizorie pînă la întrunirea Constituantei aleasă pe baza votului universal.

III. În legătură cu aceasta, ca principii fundamentale la alcătuirea noului Stat Român, Adunarea Naţională proclamă următoarele:

  • 1. Deplină libertate naţională pentru toate popoarele conlocuitoare. Fiecare popor se va instrui, administra şi judeca în limba sa proprie prin indivizi din sînul său şi fiecare popor va primi drept de reprezentare în corpurile legiuitoare şi la guvernarea ţării în proporţie cu numărul indivizilor ce-l alcătuiesc.
  • 2. Egală îndreptăţire şi deplină libertate autonomă confesională pentru toate confesiunile din Stat.
  • 3. Înfăptuirea desăvîrşită a unui regim curat democratic pe toate terenele vieţii publice. Votul obştesc, direct, egal, secret, pe comune, în mod proporţional, pentru ambele sexe în vîrstă de 21 de ani la reprezentarea în comune, judeţe ori parlament.
  • 4. Desăvîrşită libertate de presă, asociere şi întrunire; liberă propagandă a tuturor gîndurilor omeneşti.
  • 5. Reforma agrară radicală. Se va face conscrierea tuturor proprietăţilor, în special a proprietăţilor mari. În baza acestei conscrieri, desfiinţînd fideicomisele şi, în temeiul dreptului de a micşora după trebuinţă latifundiile, se va da posibilitatea ţăranului să-şi creeze o proprietate (arător, păşune, pădure) cel puţin atît cît să poată munci el şi familia lui. Principiul conducător al acestei politici agrare e, pe de o parte, promovarea nivelării sociale, pe de altă parte potenţarea producţiunii.
  • 6. Muncitorimii industriale i se asigură aceleaşi drepturi şi avantagii, care sînt legiferate în cele mai avansate state industriale din apus.

[...]

IX. Pentru conducerea mai departe a afacerilor naţiunei române din Transilvania, Banat şi Ţara Ungurească, Adunarea Naţională hotărăşte instituirea unui Mare Sfat Naţional Român, care va avea toată îndreptăţirea să reprezinte naţiunea română oricând şi pretutindeni faţă de toate naţiunile lumii şi să ia toate dispoziţiunile pe care le va afla necesare în interesul naţiunii”

vezi restul aici sau in fotocopia documentului original:

Documentul Rezolutiunii Marii Adunari Nationale de la Alba Iulia, 1 Decembrie 1918

Cateva intrebari pentru cititori:

-ce inseamna si cum s-ar aplica azi principiul “deplinei libertati naţionale“, presupunand prin absurd* ca s-ar putea aplica Rezolutiunea?

- in acest caz, ce ar pierde si ce ar castiga minoritatile? (proportionalitatea enuntata la punctul unu, de exemplu, ar fi in dauna minoritatilor mici)

-ce s-ar intampla cu Biserica Ortodoxa Romana? (“Egală îndreptăţire (…) pentru toate confesiunile”)

-credeti ca la festivitatile de 1 decembrie si in discursuri se pune indejuns accent pe dimensiunea cetateneasca (vot, libertatea presei si cuvantului, reforma agrara etc) a acestei zile?

______________________________________________________________

*pentru ca, fireste, Romania nu are nici un fel de obligatie juridica de a aplica Declaratia. Poate una morala. O obligatie juridica o avea, in viziunea mea, Consiliul Dirigent din Transilvania, organul executiv al Ardealului autonom (1918).  Prin insasi componenta lui, acest consiliu incalca flagrant principiile declaratiei-toti romani. Chiar daca luam in calcul razboiul cu Ungaria, de ce nu erau reprezentate in consiliu, proportional, macar celelalte nationalitati din Ardeal?

About these ads

35 thoughts on “Ce s-a promis de 1 decembrie 1918 la Alba Iulia

  1. olahus, unirea a fost proclamata la 1 Decembrie 1918, dar cel care a gandit unirea a fost ,din fericire ,Bratianu.

    • ce a gandit bratianu a fost putin important si nu s-a potrivit mai deloc cu ce a iesit. daca ai sa citesti jurnalul generalului american bandholtz, de exemplu (http://www.hungarian-history.hu/lib/bandh/bandh.pdf), iti vei da seama ca imaginea lui bratianu in cancelariile europene si in cea americana a fost una profund negativa si ca “palavrele” lui n-au prea contat. ceea ce a contat atunci a fost principiul autodeterminarii, promovat de americani. probabil de asta si prietenii nostrii maghiari asociaza 1 decembrie cu trianonul si fac din aceasta zi una de doliu pentru ei, pentru ca isi dau seama ca decizia luata de romani la alba iulia a cantarit enorm in decizia luata de aliati la trianon. bineinteles, au contat si sprijinul frantei si al rusiei, multumita de cedarea basarabiei, dar in lipsa vointei romanilor transilvaneni astea ma tem ca n-ar fi fost suficiente

    • Cautati opiniile lui Traian Vuia despre actul de la 1 dec. 1918. Veti avea o mare surpriza. Bratianu si ai lui i-au “dus de nas” pe ardeleni!

  2. de ce nu erau reprezentate in consiliu celelalte minoritati e simplu de spus: romanii au fost dati la o parte prin Unio trium natiorum din Dieta asa ca a fost randul lor sa fie rai, ca sa zic asa

    oricum, a aparut in 1923 Constitutia asa ca prevederile sunt cu totul altele iar Rezolutia are doar insemnatate istorica – 100.000 de oameni nu se puteau aduna fara sa lase macar un document, nu?

    • Ronnie: Unio Trium Nationum nu i-a dat la o parte pe romani in mod special, ci pe iobagi. Care erau si romani si unguri. Ce zici tu e din cauza decretului de la Turda

      http://en.wikipedia.org/wiki/Decree_of_Turda

      Daca ar fi sa aplicam criteriul asta (“randul lor sa fie rai”), ce ar trebui sa faca romanii si maghiarii cu tatarii, daca tatarii i-au atacat si le-au dat foc la asezari? :D (@ceilalti: Ronnie e tatar) Nu instig, doar te pun sa aplici aceeasi logica pana la capat.

      “The old law of an eye for an eye leaves everyone blind” (Martin Luther King Jr)

      • istetule, tatarii si celelalte minoritati nu doresc autonomii sau teritorii – asa ca romanii majoritari se au bine cu ele ;)

        poate UTN nu e un exemplu clar dar nu cred ca romanii ardeleni, iobagi sau liberi, au beneficiat de o atat de multa toleranta, incat, dupa 1918, maghiarii sa le arate obrazul, gen “noi v-am dat libartati sute de ani, voi sunteti bulangii acum”

  3. Ronnie si atol: maghiarii spun ca daca s-ar fi lucrat in spiritul si litera rezolutiei nu am avea acum cerinte etnice aztazi.

    Nu stiu daca a fost intentionat deviat catre “a fi rau” (=a va razbuna?), dar s-au comis aceleasi greseli ce s-au comis in Ungaria/Austro-Ungaria, care acum incet-incet se corecteaza:
    – registrarea prenumelor numai in varianta romana (bunicii erau “Samuila” si “Iuliu”, o bunica “Elisabeta”, socrul “Anton” samd)
    – restrictia invatamintului in lb materna: de ex inainte de 1918 se invata istoria si geografia Ungariei in lb maghiara, romanii au preluat si aceasta…
    -interzicerea in unele perioada a folosirii denumirilor geografice si a localitatilor in lb maghiara
    – restrictia folosirii lb minoritatior
    – lipsa autoguvernarii/autonomiei: oare de ce Romania a fost si este un stat in mare masura centralizat…
    – pe linga asimilarea naturala (si ajutata de toate cele de sus), a fost si o politica de asimilare fortata: detasarile maghiarilor in alte zone din Romania, si vice-versa, a incurajarii mutarii a unei populatie substantiale de romani in Ardeal in timpul industrializarii (numarul estimat la vreo 700 de mii)
    etc…

    Cu astea nu neg greselile noastre si nu le minimalizez de loc, le admit cu jena.

  4. OLorand sa punctam cateva aspecte istorice:
    Marea majoritate a elitei intelectuale a romanilor din Ardeal , pana in a doua jumatate a anului 1918 nu s-a gandit la unirea cu Romania. Ma refer in primul rand la Alexandru Vaida Voevod, Iuliu Maniu, Aurel C. Popovici , dar erau si altii. Toti acestia considerau ca Romania nu are capacitatea politica, economica si militara de a se confrunta cu Imperiul Austro-Ungar.
    Dar tot atat de adevarat este ca nu vroiau sa fie inclusi in Ungaria. De aceea au cautat ajutor la Viena. De fapt inca de la aparitia bisericii unite cu Roma, pentru a capata libertati ,romanii au cautat sprijinul Vienei. Relatia lui Vaida cu printul Franz Ferdinand este de notorietate.
    Aceasta atitudine a romanilor mi se pare normala si pentru a veni in sprijinul acestei idei sa punctam cateva momente istorice ( doar din sec. XIX):
    – legile unirii din 1848 ( romanii nu au fost intrebati ce vor)
    – comportamentul maghiarilor fata de Dieta de la Sibiu dintre anii 1860- 1865 – foarte seminificativ,
    – procesul Memorandului,
    – politicile de maghiarizare, legile electorale, etc.
    – atitudinea din timpul Primului razboi mondial al contelui Tisza fata de cererile romanilor
    Ar mai fi si altele dar acestea sunt , cred eu, cele mai importante.
    Din cauza celor amintite mai sus in momentul cand si-au dat seama ca Imperiul se destrama toti cei care mai ezitau in privinta unirii cu Romania au renuntat la aproape orice obiectie. Mai mult Alexandru Vaida Voevod ,in intelegera cu Bratianu, a devenit conducatorul delegatiei romane la tratativele de pace.
    Iata cateva motive pentru care maghiarii nu au fost la Alba Iulia si nici romanii nu le-au simtit lipsa.
    Cat priveste promisiunile de la Alba Iulia ele nu puteau fi acceptate de statul roman. Atitudinea populatiei maghiare, atitudinea Ungariei din secunda doi dupa semnarea Tratatului de la Trianon au facut imposibila doar discutarea unor astfel de probleme .
    Cat priveste politica de romanizare in principal a marilor orase din Ardeal mi se pare o politica corecta din partea statului roman, mai ales dupa Dictatul de la Viena- vezi si propunerile delegatiei maghiare de modificare a frontierelor din timpul tratativelor de pace din 1946-1947.
    Astea ar fi cateva idei generale.
    Ceea ce a incercat statul roman- si a reusit in mare parte , respectiv schimbarea compozitiei etnice a Ardealului, a incercat si statul maghiar dar din pacate ,pentru el, fara prea mare suscces- romanii erau si atunci majoritari si mai ales nu a mai fost timp.

  5. @atol “Cat priveste promisiunile de la Alba Iulia ele nu puteau fi acceptate de statul roman.”

    Proclamatia de la Alba Iulia şi Unirea , Proclamatia de la Timişoara şi Revoluţia’89..adică “ce se vrea şi ce întîmplă pînă la urmă”

    Vezi aici ce sa întîmplat, în cuvintele lui Traian Vuia (aviatorul) :

    http://www.banat.ro/academica/Vuia.htm

    V-am făcut acest preambul istoric, pentru ca să pot trage concluziunile. N-am nici o nevoie de a fi profet, pentru ca să ştiu ce curs vor lua evenimentele şi care va fi atitudinea noastră şi în special a Partidului Naţional Român. N-am crezut niciodată că ungurii ne vor maghiariza.
    Pînă în timpurile mai recente am avut credinţa că (cei din Vechiul Regat, n. n.) nu ne vor fanariotiza, acum mă tem că nu vom putea scăpa de acest virus bizantin, pentru că fanarioţii dispun de mijloace, cari lipseau ungurilor. De altcum ei nu par prea grăbiţi a ne ciocoi. Ei au probe istorice despre blîndeţea, răbdarea noastră fără margini, resemnarea cu care am purtat atîtea juguri în decurs de atîtea secole. Ei nu ignorează nici teama noastră de rezistenţa violentă. Ne vor lăsa să strigăm şi să ne lamentăm pînă ce vom obosi şi ne vom calma.
    Cînd citesc gazetele noastre şi frumoasele discursuri ale şefilor partidului, îmi aduc aminte de teribilul din poveste, care, pus în faţa adversarului, strigă către soţii lui: Reţineţi-mă ca să nu se întîmple o nenorocire . Bărbaţii noştri vor continua a umbla pe la icoane, vor adresa telegrame şi petiţiuni către rege şi vor epuiza toate căile legale. Ştim ce înseamnă asta.
    Dacă guvernul din Bucureşti nu comite greşeli prea mari, nu se duce să danseze pe ghiaţă, ca măgarul, şi dacă o nouă comoţiune europeană nu zguduie din temelii România Nouă, de acum 20-30 de ani ne vom trezi balcanizaţi. După ce am avut frumosul vis de a debalcaniza pe fraţii noştri de dincolo de Carpaţi. De altcum, dacă amestecăm fructe sănătoase cu fructe stricate, este evident că nu cele stricate e vor însănătoşi prin contactul lor cu cele sănătoase, ci şi cele bune vor putrezi.

  6. @Atol: niciodata n-am negat faptul ca Regatul Ungariei a avut a tendinta de heghemonizare si de a asimila fortat nationalitatile. Si stiu ca in perioada interbelica iredentismul era o politica de stat.
    Totusi, sa continui cu aceleasi oprimari (si incercare de asimilare fortata) vezi exemplele de mai sus, este o greseala enorma.
    Ce rol a avut bunicul meu nascut in 1901, sau bunica nascuta in1917 in asuprirea voastra de a trebuit sa ii inregistreze cu nume romanesti? De ce crezi ca a fost bine sa se aduca vreo 700 de mii de “regateni” in Ardeal?
    Crezi ca toate aceastea au contribuit la impacare? Sau era o pura razbunare, dar atunci sa nu ne miram ca inca n-am reusit sa ne impacam…

    Noroc, ca aceasta politica care a culminat in anii 80, si a avut ultimele incercari in anii 90, e pe cale de disparitie, si incepem sa intelegem ca trebuie sa traim aici impreuna. De la noi aceasta inseamna sa demonstram ca acceptam Romania, de la voi insa sa indepliniti exact aceleasi cereri pe care voi le-ati cerut Budapestei (sau Viennei): folosirea limbii, invatamint (vezi si geografia, istoria), autonomia.

    • pai daca nu negi niciodata ca regatul ungar a facut si a dres apai mai baiatule ia si vezi macar cum ar fi o urma din aceasta greseala desi ,intre noi fie vorba ,voi ungurii aveti mai multe drepturi decit romanii in teritoriile unde locuiti si mai si pretindeti i nplus.Pai ce autonomie mai vreti, autonomia regatului ungar de a avea autonomie i nteritoriul romanesc? n-aveti nici o vina? Pai nici noi nu avem ca am pierdut Basarabia sau ca voi v-ati facut imperiu, deci cu dreptul carei vini trebuia sa aveti voi “autonomie” Cu dreptul de a lua ce a fost al vostru pe nedrept?
      Mai baiatule ipocrizie o fi dar n-o fa chiar pe prostul prostindu-ne pe noi! Pai ati platit pentru c ea ti facut cum o facut Germani nazista? Daca veti drepturi luati-va si obligatiile totodata.Lips ade respect si ipocrizia va caracterizeaza in veci si pururi de l a bunici incoace…asta se vede cu ochiul liber si sunteti tolerati mai mult decit trebuie cu nationalismul vostru desantat intr-o tara in care aveti mai multe drepturi decit au romanii in Ungaria.PUNCT! Esti nesimtit si manipulant!Nu trebuie sa acceptati voi Romania, voi ati fost fortati sa o acceptati asa ca nu o mai fa pe pacifistul lup in blana de oaie!Eu cam vad ca nu accepti Romania decit in conditiile in care nu o accepti adica sa revenim cumva la vechile granite! Mai baiatule oare cit de prosti ne crezi?Sunteti d eo parsivenie rara care d emult eori e luata drept civilizatie si cultura,in realitate e un parvenitism si ipocrizie propire turcului nomad din care va trageti,Nu va gasiti locul nicaieri fara s aluati mai mult.Neam de lacuste nu va ajung dreptuirle egale in teritoriul care va tolereaza s iva da drepturi ,va considerati sclavi si plingeti dupa mamicuta pina ce primiti puterea apoi va intoarceti mpotriva fratilor.Voi niciodata nu veti fi frati cu cineva,egoisti si individualisti, stiti doar sa cuceriti.Natiune cotropitoare!…Si vreti autonomie? …DEja prea mult ce aveti si e o greseala, voi inca nu v-ati platit si nici nu ati inceput s a platiti datoria fata de romani si Europa!Iar noi am platit mai mult decit trebuia si inca pe nedrept plus ca mai platim si azi.Dar totul are o socoteala….Voi vreti pamint …veti primi!

  7. Ovidiu , in nationalismul meu de dugheana ( vorba lui Septem Castra) consider ca unitatea romanilor trebuia infaptuita cu orice pret asa cum unitatea Germaniei a dus la scaderea nivelului de trai in vest ( desigur pastrand proportiile). Frustrarile lui Traian Vuia si desigur si a altora reprezinta doar un fapt divers, in cateva generatii sa speram ca diferentele civilizationale dintre Transilvania si restu tarii se vor reduce semnificativ.

    OLorand, cu schimbatul numelor nimic nou sub soare. In Band ( 21 km de Targu Mures) de unde sunt ai mei , familia unchiului meu este Fekete iar a varului este Negrea.
    Cat priveste aducerea romanilor regateni si romanizarea oraselor pricipale ale Ardealului iti indic sa studiezi toate propunerile de modificare a frontierei Romaniei pe care partea maghiara le-a facut in timpul negocierilor tratatelor de pace din 1920 si 1947, a ideilor diferitilor autori privind aceiasi problema atat din perioada interbelica cat si postbelica. Toate plecau de la ideea ca populatia urbana este majoritar maghiara si se cereau 22000 kmp sau 4000 de kmp din teritoriul Ardealului sau se cerea zona Partium si zona Tinutului Secuiesc unite printr-un culoar care sa includa obligatoriu Clujul si Targu Mures.
    Ei bine, statul roman ( chiar daca comunist) a inteles ca pe viitor aceste probleme trebuie evitate si a luat masura ( corecta dupa mine – nationalist de dugheana- vorba lui Septem Castra) de a schimba raportul etnic din marile orase- lucru care in mare parte a si reusit.
    Ti se pare ca bat campii? Eu cred ca nu, aceastea fiind faptele.
    Cat priveste tipurile de autonomii pe care maghiarii le cer mi-am spus parerea pe Limba Cailor.

      • olahus , surse scrise nu am si nu cred ca sunt accesibile. Sursele sunt rude (am mai spus ca ai mei sunt de langa Targu Mures) care au avut functii in partid si in alte structuri si aveau acces la astfel de informatii . Stiam de cand eram copil ca in zona Targu Mures vor fi adusi olteni si ca in general era vizata zona care a fost cedata in 1940 a Ardealului de Nord .

    • Atol: cea ce scrii ca nu e nimic nou, ca a fost intentionat si just din punctul tau (si a unora de vedere) ma intareste sa spun ca Romania in unele perioade nu a fost cu nimic mai presus decit Ungaria, adica a avut o politica la nivel de stat de asimilare (si nu numai in Ardeal, vezi si Dobrogea).

      Cit despre “colonizarea” romana, vezi tabelul urmator:
      Year Total Romanians Hungarians Germans
      1869 4,224,436 59.0% 24.9% 11.9%
      1880 4,032,851 57.0% 25.9% 12.5%
      1890 4,429,564 56.0% 27.1% 12.5%
      1900 4,840,722 55.2% 29.4% 11.9%
      1910 5,262,495 53.8% 31.6% 10.7%
      1919 5,259,918 57.1% 26.5% 9.8%
      1920 5,208,345 57.3% 25.5% 10.6%
      1930 5,114,214 58.3% 26.7% 9.7%
      1941 5,548,363 55.9% 29.5% 9.0%
      1948 5,761,127 65.1% 25.7% 5.8%
      1956 6,232,312 65.5% 25.9% 6.0%
      1966 6,736,046 68.0% 24.2% 5.6%
      1977 7,500,229 69.4% 22.6% 4.6%
      1992 7,723,313 75.3% 21.0% 1.2%
      2002 7,221,733 74.7% 19.6% 0.7%

      De aici se vede ca maghiarizarea de pina la ’18, efectul razboaielor (migratii)., dar si faptul ca pina in 56 populatia creste relativ domol. De acolo insa pina in 92 creste drastic, daca tii in minte ca dupa 85 plec vreo 2-300 de mii de maghiari, si plec sasii/svabii (si ei vreo 2-300 de mii). Si tot in aceasta perioada au fost repartizat fortat multi maghiari peste Carpati (unele date spun 200 de mii, greu de verificat). Deci aceasta “romanizare” s-a facut cu mult dupa tratatele mentionate de tine.
      sursa wikipedia, dar asta o gasesti si in alte surse (n-am avut timp sa caut pt surse mai “oficiale”)

      • “Deci aceasta “romanizare” s-a facut cu mult dupa tratatele mentionate de tine”.

        Nu sunt de acord cu acest lucru.
        1.Pana in 1958 in Romania erau consilieri sovietic , fapt ce facea ca satul roman sa nu aiba, ca sa folosesc un termen juridic, capacitate maxima de exercitiu.
        2.Revolutia maghiara din 1956 a speriat autoritatile de la Bucuresti si este posibil ca Bucurestiul sa fi luat ceva masuri dar de mica anvergura. In orice caz insemnarile lui Paul Goma despre revolutia maghiara scot in evidenta cateva aspecte interesante ( te las sa le descoperi singur) pe care autoritatiile romane era imposibil sa nu le cunoasca.
        3. Schimbarea raportului etnic nu se poate face peste noapte. Romania a devenit cat de cat mai libera in decizii dupa 1964. In doar patru ani a desfintat Regiunea Autonoma Maghiara fara prea multe proteste si abia din acest momente se poate vorbi de o actiune care sa aiba sanse de succes, noile judete permitand acest lucru.Apoi trebuia construita o infrstructura. Cat a durat dupa 1968? 20 de ani? Ti se pare o perioada lunga de timp? Mie nu.

        OLorand, dupa cum vezi nu contest existenta unei politici de stat ( pe care o consider justa) privind romanizarea in principal a marilor orase din Ardeal si chiar mai mult sunt de acord cu Lucian Boia, daca nu ma insel, ca in istorie daca tragem linie si adunam romanii au castigat mai mult decat au pierdut- Dobrogea este un succes, in Ardeal elementul romanesc s-a intarit; culmea este ca de fapt si in Republica Moldova romanitatea castiga teren si desi multi declara ca doresc unirea cu Moldova s-ar putea ca existenta unui stat separat, cu o romanitate puternica, sa fie in avantajul Romaniei. In final ajungem la vorba lui Petre P. Carp cum ca Romania are atat noroc ca nu are nevoie de politicieni.
        De ce consider eu ca intarirea elementului romanesc a fost si este o politica justa? Pentru ca nu cred ca maghiarii au renuntat la ideea modificarii frontirelor, chestia cu autonomia fiind doar o etapa.

      • Lorand & co, nu stiu exact pe ce date si studii va bazati voi cand vorbiti de romanizarea ardealului dupa 1918, va spun doar ca incercand sa gasesc astfel de astudii, facute, preferabil, de neromani, am dat peste o analiza a unui maghiar, foarte interesanta, si care arata (dincolo de unele interpretari fortate, analiza mi se pare una pertinenta) ca “dracul” – care nu neaga nimeni ca ar fi existat – nu e deloc atat de negru pe cat s-ar crede. Doar cateva spicuiri: sporul natural e principala cauza a cresterii populatiei romanesti din transilvania dupa 1918, migratia romanilor din transcarpatia in transilvania, dupa 1918, a fost precedata de o mogratie masiva in sens invers, in perioada 1890 – 1918 (nu mai vorbim de 1940), inainte de 1918 industrializarea transilvaniei a condus, la randul ei, la cresteri semnificative ale procentelor de populatie maghiara in regiuni ale transilvaniei locuite in mare majoritate de romani (“in Krassó-Szörény/Caraş-Severin and Hunyad/Hunedoara counties… mining areas and rapidly developing industrial centres attracted Hungarians from a distance. Thus, in three decades their number multiplied between 4.7 and 4.2 times. The proportion of Hungarians therefore increased from 1.9 per cent to 7.2 per cent, and from 5.1 to 15.5 per cent for the two areas respectively.), “expansiunea” romanilor in transilvania nu s-a facut in detrimentul maghiarilor, ci s-a produs cu precadere in zona de sud a transilvaniei, inlocuind in special nemtii si urmand zonele puternic industrializate (brasov, sibiu, hunedoara, timisoara, arad etc.), in restul transilvaniei (nord) schimbarea proportiilor etnice s-a produs doar la nivelul marilor orase, unde a fost generata in principal de industrializarea masiva, venirea multor “transcarpatici” in transilvania a fost insotita de o importanta migratie in sens invers (cam la jumatate), astfel ca in final “castigul” net al transilvaniei a fost, potrivit autorului, de circa o jumatate de milion, care in fapt au inlocuit mai ales nemtii si evereii vanduti de comunisti tarilor-mama, pana in 77 migratia nu a influentat mai deloc proportiile etnice in nordul transilvaniei, dupa a influentat proportiile mai ales in unele orase mari, dar si aici in principal datorita romanilor veniti din satele din transilvania/ imprejurimi (doar clujul si tg muresul s-au “bucurat” prezenta mai importanta a unor romani din transcarpatia), in 1992 doar 11% dintre orasenii transilvaneni erau nascuti in afara transilvaniei etc. Pentru detalii, cititi Árpád Varga E., Hungarians in Transylvania between 1870 and 1995 – http://www.kia.hu/konyvtar/erdely/erdang.htm

  8. @atol “Frustrarile lui Traian Vuia si desigur si a altora reprezinta doar un fapt divers”

    reprezintă un fapt uitat in scrierea istoriei, mitologiei, naţionale

    “diferentele civilizationale dintre Transilvania si restul tarii se vor reduce semnificativ”

    poate, sau poate se vor amplifica odată cu descentralizarea/regionalizare ţarii şi lipsa controlului central ce forţează uniformizarea…diferenţele nu au dispărut în 90 de ani chiar şi cu toate mişcările forţate de populaţie/industrializarea

    • Ovidiu , Romania a avut o dezvoltare cat de cat normala aproximativ 20 de ani dupa anul 1918. Eu cred ca sub presiunea UE, dezvoltarea unei infrastructuri rutiere cat mai aproape de standadele europene diferentele sa se diminueze. In majoritatea statelor dezvoltate exista zone inegal dezvoltate, asta nu inseamna ca trebuie sa apara forme de separare a zonelor mai bogate.
      cat despre ideile lui Traian Vuia nu am de adaugat nimic , tot un fapt divers le consider chiar daca au fost ” uitate” in scrierea istoriei.

    • care diferente civilizationale? hai sa nu exageram. dar pe tema asta prefer sa nu ma pronunt eu, un ardelean de bucuresti, ci il las sa vorbeasca (nu va speriati, nu pe boc – cel mai competent priemier roman – nici pe traian remes sau madam ritzi – cei mai cinsititi si incoruptibili ministrii – doar 3 exemple prin care ardealul si-a aratat in ultimii ani superioritatea in termeni de cinste si competenta), ci pe istoricul – filomaghiar, din cate am inteles – C.A. Macartney, care, pus sa evalueze efectele trianonului la cca. 20 de ani de la istorica decizie (vezi Hungary and Her Successors – The Treaty of Trianon and its Consequences 1919-1937, 1937) constata urmatoarele – aviz si prietenilor maghiari, care si in ziua de azi par sa-si mai faca iluzii pe tema asta: The political development of Transylvania has proved, in one great respect, very much simpler than that of Slovakia. There has been no question of carefully nursing (perhaps, even, of delivering) the national consciousness of the local majority. The relations between the Transylvanian Romanians and the State have been strained, but never to the point of affecting the real and deep solidarity of the Romanian people. They have been, as it were, a violent toothache, causing intense exasperation and misery, but not a cancer threatening the life of the body politic. This has proved a deep disappointment to the minorities, particularly the Magyars, who had been fond of stressing the considerable historical, cultural, and moral differences which existed in 1918 between the Romanians of Transylvania and those of the Regat. They had believed that these differences were fundamental and would soon reassert themselves, once the first intoxication had passed over. The Transylvanians would then come to feel that they had more in common with the Magyars and Saxons whose destinies they had shared for so long than with the Balkanized and Phanariot ‘Regatler’, and if not actually wishing to reverse their decision of 1918, they would at least combine with their fellow Transylvanians to set up a state which may be linked almost as closely with Hungary as with Romania. According to the official Romanian thesis, of course, the truth lay in just the other direction. They admitted the existence of local differences, but held them to be superficial and fugitive compared with the underlying unity of race, character and, in its broadest sense, culture. The whole movement of the future, they said, would be towards strengthening this unity; local differences would vanish, and if any regional feeling continued to exist, it would stop far short of separatism. There can be no doubt whatever that on this issue, which is clearly one of the first importance, the Romanian prophets proved the wiser. The distinctions on which Hungary based such high hopes proved not to be fundamental, nor even to go very deep. The reason is quite simple. The culture of Transylvania up to 1918 was Magyar and Saxon. The deposed Wallach had had no hand in creating it and was not even willingly admitted to the enjoyment of it. In modern times, the Romanians had naturally emerged to some extent from their former isolation. Their small bourgeois class, and even those of their peasants who had penetrated into the old strongholds of the other nationalities, had adopted some of their ways. But they were always told, brutally enough, that they were simply enjoying what others had created, and they themselves probably felt that they were simply wearing borrowed plumes. They themselves possessed absolutely no indigenous, specifically Transylvanian, higher culture.” Absolut adevarat!

  9. @atol: ti-am mai raspuns cred odata, si ma simt ciudat, ca in general spun ca daca cineva spune ca Ungaria mai doreste Ardealul nu se gindeste sau are intentii de a ne invrajbii (de ambele parti). Tu gindesti logic (din punctul tau de vedere :-) ) si scrisurile tale arata un nationalist civilizat.

    De ce spun ca Ungaria a renuntat la Ardeal mult inainte (nu in anii 90)
    – proportia romanilor era si este incontinuare mare, ce ar face un stat cu o populatie masiva (acum de vreo 5,5 milioane) romana, probabil foarte ostila. Acum ar fi 30% a populatie unei eventuale Ungarii mari!!!
    Aceasta proportie era si importanta prin anii 60, si nu cred ca guvernele comuniste de la Budapesta ar fi vrut cindva Ardealul, ele mai fiind pina in anii 80 sub influenta sovietica.
    – cele doua state sint in UE si NATO, nu cred ca s-ar putea deschide o discutie pe tema granitelor
    – Ungaria ar da faliment daca ar primii Ardealul, n-are bani pt regiunile sale sarace, chiar si Germania a avut greutati cu pomparea de fonduri imense in fosta DDR
    – Ungaria a semnat un tratat cu Romania in 1995 in care a renuntat la orice pretentie teritoriala.

    Hai sa fim seriosi.

  10. @Cos: eu vorbeam de perioada comunista, mai accentuat de perioada de dupa 60.

    Vezi, ce scrie atol, va contraziceti un pic, el stia de la la rude de o politica de migrare a “regatenilor” in Ardeal.
    Si daca te gindesti logic: o migratie de 500 de mii ce spui tu (cistig net al Ardealului) nu se putea face fara o politica la nivel de stat, pe atunci domiciliul era un lucru sever, flotantele… Si industrializarea facuta in mod istet era in sluja acestei politici: fabrica de tractoare la M-Ciuc de ex, timpenie daca te gindesti…

    Spui de 11% din populatia oraseneasca din Ardeal era in 1992 din afara Transilvaniei: asta numai in cazul Clujului ar fi vreo 40 de mii, daca le adau pe celelalte, ajungem la 100 de mii rapid.
    Si atunci nu sintem departe de figura de 700 de mii de care vorbesc eu.

    Si eviti sa mentionezi de emigratia maghiarilor (cam 150-200 de mii pina in 89, cam la fel dupa). Si mai erau repartizarile cum ziceam peste Carpati. Adica si acestea trebuiau compensate, nu numai germanii si evreii, care plecau in jurul anilor 80.

    Si eu am vorbit de Ardealul in totalitate nespecificind zonele unde au fost comasati, dar nici aici probabil nu ai dreptate, vezi secuimea…

    Poate caut un studiu pt tine, acum nu am timp. Dar gindeste-te logic la ce am scris, la numerele de care am vorbit. Adica o migrare de 700 de mii nu se facea in regimul comunist fara o politica de stat…

    • Lorand, eu nu zic ca nu o fi existat o politica oficiala, eu zic ca proportiile/ rezultatele ei sunt mult exagerate si ca nu a contat decisiv in schimbarea proportiilor etnice in ardeal. mi se pare adesea ca ea este adusa in discutie de maghiari in aceeasi tendinta de a nega realitatea etnica a ardealului. am mai spus, datele arata ca orasele transilvaniei au fost puternic maighiarizate anterior anului 1918, atat prin industrializare (am citat datele astea mai sus), cat si printr-o politica de stat (vezi alt istoric citat Mcartney – “Count Stephen Bethlen himself wrote in 1912 that ‘the Magyarization of the towns is a temporary phenomenon which will last only so long as the Vlach leaders do not carry the struggle into the towns as they have hitherto in the villages’… The nationalization of the towns — the first object which the Magyars had set themselves — had made astonishing progress. Thus Budapest, which was threequarters German in 1848, had become 68 per cent Magyar by 1890. Arad, which had been half Romanian and one-third German, had become 65 per cent. Magyar; Pécs (Fünfkirchen) had changed from almost purely German to three-quarters Magyar. The same story could be told of Pozsóny, Sopron, Ujvidék (Neusatz, Novi Sad), Szabadka (Subotica, Maria Theresiopol). Between 1880 and 1890 alone, the Magyar population increased in Nagyvárád (Grosswardein, Oradea Mare) by 26 per cent., in Kassa by 99 per cent., in Szabadka by 24 per cent., in Ujvidék by 37 per cent,, in Sopron by 66 per cent., in Pancsova (Pancevo) by 76 per cent., in Temesvár by 42 per cent., in Versécz (Werchetz, Vrsac) by 25 per cent. In all these towns the population of other languages registered either small increases, or decreases, amounting in the case of Subotica to 15 per cent. In the 25 largest towns of Hungary the Magyar-speaking population grew in this period by 688,000, or 29 per cent., and in the 101 smaller towns by 16 per cent., while the German-speaking population remained almost exactly stationary, with a slight decrease. The two decades after 1890 saw a still further, rapid increase in Magyar-speaking population”.) Din pacate aceste orase au ramas niste insule intr-o mare de populatie rurala romaneasca, ceea ce a facut ca procesul de industrializare si urbanizare, fenomene firesti in sine, sa conduca la romanizarea oraselor. Uita-te inca odata la studiul citat (Arpad Varga) si vei vedea ca e loc de multe nuante. De exemplu, acolo se spune ca in zona clujului, intre 1880 si 1910 populatia maghiara a crescut de la 33.2 la 38.9%. or, doar daca s-ar fi pastrat aceste proportii la nivel de judet, orasul nu ar fi putut in conditii normale pastra mai mult de 40% populatie maghiara. insa in orasele mari din ardeal romanii nu au venit doar din satele din imprejurimi, ci de pe intreg teritoriul ardealului, mai ales in orase universitate precum clujul. or, pe ansamblul transilvaniei romanii erau doua treimi inca de prin 1948. in aceste conditii, zic ca e firesc ca acest proces de romanizare sa se produca si in conditii normale, fara alte interventii. sigur, diferenta de la doua treimi (67%), la 80% romani in orasul cluj poate ca se datoreaza venirii/ aducerii regatenilor, dar asta nu se poate spune ca a contat in mod decisiv la schimbarea proportiilor etnice in cluj. pdap, cred ca romanizarea oraselor s-a facut mai subtil, acolo unde s-a facut. de exemplu, prin modul in care au fost trasate granitele judetelor. in momentul in care judetul mures, de exemplu, a fost format din zone maghiare si zone romanesti in proportii aproape egale, era clar ca, datorita fenomentului de urbanizare in care orasul resedinta de judet era principalul pol de atractie pentru populatia rurala din respectivul judet, aceste proportii etnice de la nivel de judet se vor reproduce in timp si la nivel de oras resedinta de judet…

      • La fel sa întîmplat şi în Austria, Burgenland-ÕRVIDÉK (pre-Trianon) , şi tot datorită industrializării urmată de migraţia populaţiei rurale austriece (germane) către oraşele dominate de maghiari…asta e recunoscut chiar şi în publicaţiile ultra-naţionaliste maghiare :

        During the 1950s and 1960s, with the recovery and industrialization of the Austrian economy, there was an increase in the spatial and social mobility (migration from village to town, becoming from peasant to worker, from ethnic Hungarian to Austrian of German identity) of the population (including the Hungarians) isolated from the natural Eastern urban centers of attraction (Sopron, Kõszeg, Szombathely). The unprecedented social change disrupted century-old village and ethnic communities. Despite the fact that post-1951 Austrian statistics on linguistic structure can be used only with reservations, the effect of increased spatial mobility and immigration from German majority regions on centrally located Felsõõr and Felsõpulya are well-traceable (Tab. 26).

        http://www.hungarian-history.hu/lib/hmcb/Tab26.htm

      • o corecţie :

        ce sa întîmplat în Austria e totuşi altceva, e vorba de diminuarea unor comunităţi maghiare mici ca urmare a migraţiei tinerilor către centrele urbane (majoritar) germane ce se dezvoltau rapid în urma industrializării.

      • @cos: pai nu sintem asa de departe decit crezi, numai tu esti omul scrisului eu al numerelor (pai, inginer…).
        Cind am postat statisticile, am postat incepind cu 1869, si am spus:
        “De aici se vede ca maghiarizarea de pina la ’18, efectul razboaielor (migratii)…”.
        Apoi am dat o figura de 700 de mii non-transilvaneni migrati in Ardeal, tu spui un cistig net de 500 de mii de romani mentionind de emigratia germanilor (cca 300 de mii) si a evreilor.
        Nu spun ca asta a schimbat proportiile etnice definitiv, fiindca majoritatea romana era definitiva de mult. Dar ca politica de asimilare fortata la nivel de stat a schimbat Transilvania, asta e cert: apare o masa dezradacinata, dispare o minoritate cruciala din istoria ei (germanii), iar cealalta pierde 20+% din populatie. Eu zic ca s-a pierdut ceva, si nu stiu ce s-a cistigat: cu cit ar fi mai nesigura statutul Ardealului fara aceaste schimbari?
        Dar nu mai putem face nimic, in afara de nu-l strica mai mult. Si eu zic ca asta e treaba nostra, si nu e deloc putin cum zice poetul nostru:
        “A harcot, amelyet őseink vivtak,
        békévé oldja az emlékezés
        s rendezni végre közös dolgainkat,
        ez a mi munkánk; és nem is kevés.

        József Attila: A Dunánál” (La Dunare)
        N-am gasit traducerea corecta, deci indraznesc sa incerc:
        ” Lupta pe care stramosii nostri au dus-o
        va fi diminuata in pace de amintire
        si rezolvarea in sfirsit a treburilor noastre comune
        este munca noastra si nu e deloc putin”

        ps: mai are niste versuri interesante, cred ca este aici cineva, care le stie :-)

  11. @atol..”un fapt divers le consider”

    Am înţăles ce “consideri” tu din ce ai scris, însă care e adevărul se va vedea doar după ce va avea loc regionalizarea. Pînă atunci diferenţele sunt suprimate de nivelarea, uniformizarea, pe care o produce conducerea puternic centralizată.

    Pe moment tensiunile se rezumă, se exprimă, doar în scena politică centrală.
    Se rezuma la sintagma celor “doua Românii” a lui Năstatse care se luptă sa îşi impună viziunea. Dar că ele există, că nu au fost anihilate în 90 de ani de “stat-unitar”, nu e subiect de discuţie. Ele sunt diferenţe istorice (de civilizaţie şi de viziune). S-au văzut bine în zilele revoluţiei (în lunile ce au urmat haosului post-decembrist cînd puterea centrală era slăbită) în Proclamaţia de la Timişoara, dar au fost suprimate (la fel ca la 1918) cînd “miticii şi ciocoii/baronii” de Bucureşti au restabilit controlul central. Se văd în continuare cu ocazia alegerilor în distribuţia voturilor pe regiuni.

    Vom vedea ce va mai fi.
    Paradoxal, cei care au asigurat istoric, şi asigură şi în prezent, ‘unitatea’ românilor sunt chiar maghiarii, minoritatea maghiară din Transilvania. Aşa a fost de la bun început cînd identitatea românească a fost construită ideologic de Şcoala Ardeleană. În mentalul colectiv românesc, maghiarii au fost/sunt “duşmanul intern”, “ne-românii”, factorul identitar diferenţiator asupră caruia e proiectat tot ce e asumat ca fiind ne-român, a ce e respins ca ‘ne-român’. Românii nu îi vad pe maghiarii aşa cum sunt ei în realitate, majoritatea românilor nu relaţii cu maghiari şi nu au habar de cultura maghiară, ci “văd” un fel de construct imaginar creat de însăşi cultura română. E o imagine fictivă, nu o percepţie ci o fantezie construită, unde românii proiectează tot ce nu le place despre ei înşişi, tot ce nu ar vrea ei să fie. E o ficţiune negativă, pentru români maghiarii sunt un “ideal negativ”, adică “ne-românul ideal”, ca să zic aşa. Demonizarea maghiarilor e unul din elementele de bază a ce înseamnă să fi român, e ceva ‘automat-reflex’, parte a “declaraţiei de credinţa” că eşti român (am mai discutat asta cînd am ‘analizat’ stereotipia implicată în declaraţiile şovine lui Ilie Năstate)

    Teama de maghiari (nu singuri ci aliaţi şi cu cei din Ungaria) asigură şi în prezent coeziunea internă a românilor şi inhibă tendinţele centrifuge ale Banatului şi Ardealului. Idea e binecunoscută de Bucureşti iar ‘cartea maghiară’ e jucată, manipulată, provocată, în momentele critice (ca de exemplu Tg.-Mureş martie-1990 cînd Iliescu avea nevoie să ajungă la putere şi deci să suprime opoziţia internă, diviziunea dintre cele “doua Românii” de care vorbeam).
    Pe viitor locul maghiarilor în asigurarea coeziunii românilor va fi probabil luat de ţigani. Va fi mai greu pentru că nu are un substrat istoric.
    Ţiganii nu au jucat vre-un rol în construcţia identităţii româneşti, ei erau nesemnificativ politic în sec. 19, nu erau clasificaţi nici măcar ca şi ‘oameni’ ce să mai vorbim de conflict etno-politic. Dar situaţia s-ar putea (şi pare că în ultimii 10 ani) să se schimbe pe masură ce romii vor fi clasificaţi ca şi oameni şi apoi ca oameni de altă etnie. În viitor ţiganii au toate şanse să devină “duşmanul intern” ideal ce va asigură coalizarea şi unitatea. Cînd se va întîmpla asta şi anti-maghiarismul românilor va dispare pentru că va exista un alt neam asupră căruia “ne-românismul” să fie proiectat.

    • 1. Nu am inteles niciodata de unde ideea maghiarilor ca sentimentul de unitate a romanilor este ceva lax, ceva nedefinit ceva ce poate sa dispara oricand, ceva de care nu trebuie sa se tina cont. Prin anii ’90 intru-n ziar maghiar (Erdely Magyarasag) se scria : … fiindca insasi problema nationalitatilor trebuie sa dispara pentru totdeauna, nu printr-o disparitie sub o trapa, nici prin sublimarea ei in ci printr-o Transilvanie stat autonom sau- ceea ce este mai radical- prin noi granite” sau ” … . Ar fi bine , daca, respectand actul final de la Helsinki, Transilvania ar putea sa-si recastige independenta, fiindca astfel ar deveni posibila o colaborare extrem de colorata (!) si multilaterala cu Europa”- si se poate continua.
      Cand citesti asa ceva ai crede ca in Transilvania nu exista romani sau daca exista ei nu conteaza.

      2. “Paradoxal, cei care au asigurat istoric, şi asigură şi în prezent, ‘unitatea’ românilor sunt chiar maghiarii, minoritatea maghiară din Transilvania. Aşa a fost de la bun început cînd identitatea românească a fost construită ideologic de Şcoala Ardeleană”.
      Ovidiu , unde vezi o constructie ideologica a identitatii romanesti? Deci dupa tine identitatea romaneasca nu exista decat ca ideologie. Unitatea de limba este ideologie? Ma refer la unitatea de limba care este cea mai vizibla pentru ca daca dorim putem discuta de unitate de cultura populara, etc.. Faptul ca , conceptul de natiune romana , a fost definit de Scoala Ardeleana care avea propia sa ideologie este altceva. Scoala Ardeleana a conceptualizat ceva ce exista nu a inventat ea unitatea etnica a romanilor. Este foarte adevarat ca o data cu natiunea romana au luat nastere si contradctiile dintre romani si maghiari si consider ca nu romanii au fost principalii vinovati.
      Austriecii una au vrut cu atragerea romanilor catre catolicism si alta a iesit- au vrut sa creeze o contrapondere la protestantismul maghiar si s-au trezit cu o natiune care a inceput sa isi ceara drepturile. Greco catolicii au fost primii romnani care au intrat in contact, in mod organizat, ca sa zic asa, cu lumea ideilor occidentale si deci si cu ideea de natiune si tot ei au creat o elita intelectuala romaneasca care la randul ei a influentat cultural Tara Romaneasca si Moldova. De exemplu, exista ipoteza ca cel care l-a abatut pe Tudor Vladimirescu de la planul sau initial de a face cauza comuna cu Alexandru Ipsilanti, convertindul la ideea unei revolutii nationale in interesul ” a tot norodului romanesc” a fost G. Lazar.
      3. Demonizarea maghiarului? Nu inteleg ce intelegi prin aceasta expresie.
      4. ” Teama de maghiari (nu singuri ci aliaţi şi cu cei din Ungaria) asigură şi în prezent coeziunea internă a românilor şi inhibă tendinţele centrifuge ale Banatului şi Ardealului”.
      Te intreb inca o data cine creaza miscarea centrifuga a Banatului si Ardealului? Exista un studiu care sa demonstreze ca daca nu ar exista maghiarii romanii din Ardeal si Banat ar cere desprinderea de Romania? Exista o masa critica de romani care vor sa se separe de Romania?
      Ovidiu, parerea mea este ca maghiarii se imbata cu apa rece daca cred ca pot crea o masa critica de romani care sa doreasca autonomia Ardealului ( chestia cu Banatul o consider o imensa prostie)

  12. @OLorand .. József Attila

    Vroiam şi eu să scriu despre József Attila mai demult dar nu am mai apucat, bine că la menţionat Lorand.
    Dincolo de dimensiunea estetică/poetică, J.A. un subiect ce ar merita o discuţie pe blog pentru că Attila József a parcurs, într-o viaţă scurtă, dar intensă, un drum lung de la “Nem, Nem, Soha” -scrisă la 17 ani, la “A Dunánál”, scrisă la 31. Un drum de la radicalismul naiv şi belicos la maturitatea politică şi coexistenţă.
    Un drum pe care destui maghiari şi români mai au încă să îl parcurgă.

    A Dunánál (maghiară/engleză)

    http://www.babelmatrix.org/works/hu/J%C3%B3zsef_Attila/A_Dun%C3%A1n%C3%A1l/en/1766-By_the_Danube

    biografie-română :

    ro.wikipedia.org/wiki/Attila_J%C3%B3zsef

  13. Interesant pro and con…de fapt eu cred ca o Europa libera fara frontiere care se bazeaza pe regionalism, vezi cel economic, va rezolva toate aceste probleme etnice, de teritoriu, de pericol “national”..etc. Roaman sau Maghiari, toti se bucura de circulatie libera si drepturi pe care nici le visau in urma cu 20 de ani. Nationalismul va dispare intr-o 100 de ani daca EU va exista ca entitate economica. Va reamintesc ca o economie sanatoasa in care fiecare natiune europeana sa-si gaseasca un loc stabil si performant nu poate duce decat la o creeare unita de state care sa uite de “orgolii nationale” Daca EU vadeveni US of Europe atunci inseamna ca Europa a castigat, poate va fi o limba comuna vorbita la nivel guvernamental de catre toate natiunile Europei care deja se pare ca este engleza, in special aceea cu accente americane. Deci daca peste 100 de ani se ajunge la cele scrise mai sus atunci Romania si Ungaria ar fi ceea ce este azi Flroida si Georgia…adica un simplu panou sa-ti indice faptul ca esti in Ungaria sau Romania. Schengen pare sa fie predecesorul acestui fapt. Deci s-ar putea ca Romanii si Maghiarii sa vorbeasca fluid engleza intre ei si numai in familie limba lor materna. Pare imposibil? Nu cred, totul depinde de succesul EU. Americadoreste acest fapt sa devina realitate pentru a fi sigura sa nu-si mai trimite tinerii sa moara in razboaie care au loc peste ocean. Sincer sa fiu si eu sper sa fie asa…totul depinde de europeni. Cam asta am avut de spus si cred caam fost inteles. Cu stima,

    just a guy

    • Eu sincer sper sa nu ajungem chiar asa de departe, pendulul sa nu se miste chiar la extrema cealalta ca ar insemna disparitia a multor valori. Avem in maghiara o zicala (asa se zice???): “fürdővízzel kiönteni a gyermeket” (= a arunca afara apa din cada cu copil cu tot).
      Daca vorbesti numai acasa intre 4 pereti o limba, ea va dispare in 2-3 generatii.

      Chiar si USA se schimba, vezi cresterea importantei limbii spaniole (pina la site-ul guvernului si casei albe de ex).

      Adica ar fi bine ceva “in between” :-)

  14. Pingback: Textul omis de “Romania Federala”: un fauritor al Romaniei Mari, despre unire si federalizare. « MaghiaRomania

Comentariile nu sunt permise.